Piața lactatelor din România se află într-un moment de criză profundă, marcând un dezechilibru structural accentuat, asemănător cu cel resimțit pe segmentul cărnii de porc. Această situație reflectă vulnerabilitățile grave ale industriei locale, afectată de factorii economici, de piață și de contexte externe, punând în pericol stabilitatea lanțului de producție și a consumului.
Lactatele, în colapsul prețurilor și al ofertelor
De câțiva ani, sectorul lactatelor traversează o perioadă dificilă, caracterizată de scăderea prețurilor și de o ofertă supraetajată. Pentru mulți producători, această conjuntură devine insuportabilă, fiind evidentă lipsa unui model sustenabil de dezvoltare. „Piețele sunt complet dezechilibrate, iar profitabilitatea devine tot mai dificilă pentru fermieri și procesatori,” explică un specialist în domeniu. Costurile de producție au crescut în ultima vreme, iar prețurile la lapte, care ar trebui să asigure un venit decent, sunt în picaj, afectând deja un număr semnificativ de fermieri.
Această criză survine într-un context global, în care factori precum penuria de materii prime, fluctuațiile de pe piața internațională și politicile agricole ale Uniunii Europene acționează ca niște factori de destabilizare. În plus, consumul intern de lactate a cunoscut, de-a lungul anului trecut, o scădere semnificativă, alimentată atât de reducerea bugetelor familiale, cât și de preferințele consumatorilor pentru alte categorii de produse.
Criza industriei, reflectată și în vulnerabilitatea lanțului de aprovizionare
Vulnerabilitatea industriei locale de lactate nu se limitează doar la prețuri sau la cerere. La nivel structural, există numeroase probleme ce țin de capacitatea de a susține o producție competitivă și de a face față presiunilor pieței internaționale. Mulți fermieri se plâng de lipsa unor subvenții adecvate, de dificultăți în accesarea fondurilor europene și de costuri excesive pentru ingrijirea și întreținerea animalelor.
Mai mult, sectorul se confruntă cu o lipsă acută de investiții în tehnologii moderne și în procesare, ceea ce limitează calitatea și diversitatea produselor locale. Aceasta face ca piața internă să devină tot mai dependentă de importuri, ceea ce amplifică vulnerabilitatea în fața instabilităților globale.
Perspective și riscuri pentru viitorul sectorului
Cum se poate ieși din această criză? Specialiștii sugerează o combinație de măsuri, precum stimularea producătorilor locali prin subvenții și facilități fiscale, dar și crearea unui cadru mai favorabil pentru inovație și modernizare. În același timp, este nevoie de o strategie clară pentru sprijinirea cooperativelor, dar și pentru creșterea consumului național de lactate.
Această situație de criză poate conduce, dacă nu se iau măsuri ferme, la o consolidare a industriei, dar și la pierderea unor ceea ce acum pare a fi un sector vital pentru economia agricolă românească. În plus, riscă să destabilizeze întregul sistem și să afecteze interesele consumatorilor, tot mai interesați de produse locale de calitate.
Actualul context impune o reevaluare urgentă a strategiei naționale pentru lactate, în care, pe lângă sprijinul statului, trebuie implicată și sectorul privat, pentru a crea un ecosistem rezilient, capabil să facă față provocărilor globale și să asigure un viitor durabil pentru producția românească. În lipsa unor măsuri eficiente, criza se poate adânci, ceea ce ar pune în pericol și locurile de muncă din industrie, dar și securitatea alimentară a țării.
