Aproape 39% dintre români consideră că apartenența țării la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională, în timp ce aproape 38% cred că această apartenență contribuie la creșterea nivelului de trai. Constatările fac parte din Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VII-a, care oferă o privire amplă asupra opiniei publice despre raportul dintre România și Uniunea Europeană, la nivelul anului 2024.
Această percepție duală reflectă nu doar dezbateri intense din mediul politic, ci și o realitate cotidiană în care raportul cu UE devine tot mai complex pentru români, situație influențată atât de beneficiile aduse de fondurile europene, cât și de temerile legate de suveranitate și autonomie națională.
Dorința de beneficiu, scepticismul față de suveranitate
De aproape două decenii, România face parte din structura Uniunii Europene, dar relația cu această entitate rămâne ambiguă pentru o proporție semnificativă a populației. În timp ce unii cetățeni recunosc avantajele economice și sociale ale apartenenței – precum fondurile europene destinate infrastructurii, dezvoltării regionale sau modernizării sistemelor publice –, o parte considerabilă a opiniei publice percepe limitarea suveranității ca pe o problemă.
„Aproape 39% dintre români cred că apartenența la UE limitează suveranitatea națională,” arată sondajul, un procent semnificativ, care indică o preocupare reală legată de autonomia decizională a țării. Pentru acești cetățeni, apartenența la UE apare mai mult ca o constrângere decât ca o oportunitate, alimentată și de dezbateri la nivel politic și mediatic despre cât de mult ar trebui să fie implicată România în directivele și politicile europene.
Însă, nu toți percepția este una negativă în ceea ce privește impactul asupra nivelului de trai. Aproximativ 38% dintre respondenți cred că apartenența la UE contribuie la creșterea standardului de viață, oferind garanția unor beneficii concrete, precum accesul la fonduri europene destinate unor proiecte de infrastructură, educație, sănătate sau digitalizare.
„Aproximativ 22% dintre români consideră” – conform sondajului – că beneficiile aduse de UE sunt indeajuns de semnificative pentru a justifica menținerea apartenenței, chiar dacă există anumite îngrijorări legate de suveranitate.
Percepții nuanțate asupra avantajelor și dezavantajelor
Raportul recunoaște, totodată, existența unei percepții nuanțate, în interiorul unei opinii publice fragmentate. Unele opinii exprimă o convingere clară că România trebuie să-și păstreze autonomia decizională, dar și o recunoaștere a faptului că integrat în UE, țara poate beneficia de un sprijin european considerabil în crize precum cele generate de conflictele geopolitice sau provocările economice.
Experții în științe politice subliniază că această disonanță reflecă un proces de maturizare a opiniei publice, care devine tot mai conștientă de avantajele și consecințele apartenenței la proiectul european. În același timp, temerile legate de suveranitate sunt alimentate de dezbateri privind limitele influenței europene asupra legislației naționale sau asupra deciziilor strategice ale României.
Perspective și provocări pentru politica românească
Pe scena politică, aceste percepții devin tot mai relevante pentru strategiile de comunicare și pentru consolidarea unei poziții echilibrate în negocierile cu Bruxelles-ul. Liderii politici trebuie să găsească echilibrul între promovarea beneficiilor aderării la UE și gestionarea temerilor legate de pierderea controlului asupra deciziilor naționale.
În plus, pentru a schimba percepțiile negative legate de suveranitate, este nevoie de dialog continuu, de politici transparente și de o informare susținută a populației despre beneficiile concrete ale integrării europene.
În această perspectivă, evoluția acestor opinii va continua să fie un barometru esențial, influențând nu doar discursurile politice, ci și modul în care România va naviga în procesul de integrare europeană, într-un context geopolitic în continuă schimbare, cu provocări și oportunități pe măsură.
