Peste 60% dintre români consideră că impozitele pe proprietate din țară sunt mai mari decât cele din alte state membre ale Uniunii Europene, indică un sondaj recent realizat de INSCOP. Acest procent reflectă o percepție majoritară privind povara fiscală asupra deținerilor imobiliare în România, un subiect de actualitate și de dezbatere intensă în contextul dificultăților economice și creșterii costurilor de trai.
### Impozitele mai mari versus realitatea europeană
Potrivit cercetării, părerile românilor sunt clar aliniate cu sentimentul că nivelul impozitelor pe proprietate, în special pe terenuri și clădiri, depășește media europeană. Deși detaliile exacte ale comparatiei nu au fost făcute publice, percepția populației indică o nemulțumire tot mai accentuată față de fiscalitatea imobiliară. Această situație vine pe fondul unor politici fiscale care au cunoscut modificări frecvente în ultimii ani, dar și a unei percepții generale de insuficient sprijin sau echilibru în sistemul de niveluri ale taxelor.
Specialiștii în domeniul fiscal atrag însă atenția asupra faptului că percepția nu întotdeauna reflectă realitatea comparativă, deoarece nivelurile impozitelor variază semnificativ între țările membre UE, în funcție de strategii fiscale, nivel de dezvoltare și politici locale. În plus, în unele state, taxele pe proprietate pot fi mai mici, dar profită de alte forme de impozitare, precum TVA sau taxe pe venit, ceea ce complică comparațiile directe.
### Contextul economic și impactul asupra populației
Într-un an marcat de inflație și creșteri de prețuri, românii resimt cu mai mare acuitate povara fiscală asupra proprietăților, sentiment amplificat și de faptul că, în unele regiuni, valoarea imobilelor a crescut considerabil, iar taxele au rămas constante sau chiar au crescut. Mulți cetățeni afirmă că achitarea acestor taxe devine o corvoadă, mai ales în cazul deținătorilor de imobile mici sau pentru cei care se află în situații financiare delicate.
De altfel, percepția negativă s-a amplificat și ca urmare a discursurilor politice și a campaniilor electorale în care impozitarea proprietăților a fost un subiect central. Politicienii promit reforme și modalități de reducere a poverii fiscale, însă acțiunile concrete rămân deseori la nivel declarativ.
### Perspective și reacții din partea autorităților
Reprezentanții autorităților fiscale și ai Ministerului de Finanțe nu au comentat încă în mod oficial rezultatele sondajului. Totuși, în ultimii ani, s-au înregistrat inițiative de reformare a sistemului fiscal, incluzând măsuri menite să echilibreze povara între contribuabili și stat. La nivel regional, însă, diferențele în nivelul impozitelor continuă să genereze nemulțumiri și să dezvăluie dificultăți în corelarea politicilor fiscale cu realitatea economică a fiecărei comunități.
Conform unor experți, o posibilă soluție ar fi o reformare a sistemului de impozitare astfel încât să fie mai transparent, echitabil și adaptat condițiilor actuale. În plus, o comunicare mai clară cu privire la modul de calculare și utilizare a fondurilor obținute din taxe ar putea contribui la reduce percepția de inechitate și la creșterea încrederii în sistemul fiscal.
### Viitorul impozitării asupra proprietăților în România
Pe termen lung, estimările indică faptul că populația și specialiștii au așteptări privind ajustări ale politicilor fiscale imobiliare, într-un efort de a stimula economia, dar și de a îmbunătăți percepția publicului asupra echității sistemului. Următoarele luni vor fi decisive pentru dezbaterea publică și pentru eventualele reforme, având în vedere presiunile sociale și economice exercitate asupra guvernului.
Într-un context în care procentul de români nemulțumiți de nivelul taxelor pe proprietate este în creștere, autoritățile vor trebui să găsească un echilibru între nevoia de venituri la buget și reclama fundamentală privind justiția fiscală. Pentru moment, însă, percepția dominantă rămâne aceea că impozitele pe proprietate din România sunt mai ridicate decât în alte state membre ale Uniunii Europene, fiind un aspect care, în ochii cetățenilor, contribuie la dificultățile financiare și la sentimentul de injustiție fiscală.
