Peste 1.300 de funcționari publici din mai mult de o sută de comune din România au ieșit marți în stradă, într-un protest de amploare, pentru a-și exprima nemulțumirea față de măsurile de austeritate impuse de guvernul Cîțu. Demonstranții reclamă salariile mici, condițiile de muncă dificile și teama de concedieri, într-un context în care administrațiile locale, în special cele din zonele rurale, resimt presiuni enorme din partea autorităților centrale.
Nemulțumiri acute în administrația locală
Protestul s-a desfășurat simultan în peste 30 de primării din județul Arad, dar și în alte zone ale țării, acolo unde funcționarii publici considera că măsurile adoptate de guvern afectează grav calitatea serviciilor oferite comunităților locale. “Angajații din aproximativ 30 de primării din județul Arad spun că instituțiile nu trebuie să fie profitabile”, declară un reprezentant al protestatarilor. În practică, această formulare exprimă dorința funcționarilor de a lucra doar pentru binele comunităților, fără a fi supuși unor criterii economice impuse de centralizare.
Guvernul a anunțat recent un pachet de măsuri de austeritate, care vizează reducerea cheltuielilor în mai multe domenii, inclusiv în administrația publică. Aceste decizii au declanșat reacții vehemente din partea angajaților din sfera publică, care se plâng de salarii derizorii și de un mediu de muncă din ce în ce mai complicat.
Contextul economic și reduceri de personal
În ultimii ani, salariile funcționarilor publici au rămas în urmă față de cheltuielile de trai, deși eforturile guvernului de a reduce deficitul bugetar au fost constante. Majoritatea acestora se plâng că, în condițiile în care cheltuielile pentru personal sunt strânse, riscul concedierilor devine tot mai mare. “Riscul de concediere în perioada imediat următoare este real. Anunțurile mai multor primari privind reducerea personalului creează teamă printre angajați”, explică surse din domeniu.
De asemenea, funcționarii se plâng de salarii mici, în ciuda responsabilităților mari pe care le au. La unele primării, salariile nete abia trec de pragul de 2.000 de lei, ceea ce, în contextul prețurilor în creștere, face ca unii angajați să trăiască din ce în ce mai greu, mai ales aceia care trebuie să gestioneze relația cu cetățenii sau să coordoneze proiecte de investiții.
Implicarea autorităților locale și perspectivele pe termen lung
Reprezentanții primăriilor și ai asociațiilor profesionale susțin că administrațiile locale nu trebuie să fie tratate doar ca niște entități economice, ci ca nuclee esențiale pentru dezvoltarea comunităților. Aceștia cer dialog cu guvernul pentru găsirea unor soluții echitabile, care să evite ca funcționarii să fie forțați să plece sau să accepte salarii tot mai mici pentru a menține serviciile publice. Unii primari afirmă că mărirea salariilor pentru angajați și clarificarea situației finanțării lor sunt pași obligatorii pentru menținerea unui sistem funcțional.
„Instituțiile nu trebuie să fie profitabile, ci să răspundă nevoilor cetățenilor”, subliniază un edil din județul Arad, aliniindu-se cu principala revendicare a protestatarilor. În același timp, oficialii locali atrag atenția asupra faptului că reducerea fondurilor alocate localităților afectează direct capacitatea acestora de a oferi servicii esențiale: educație, sănătate, infrastructură.
În timp ce guvernul susține că măsurile de austeritate sunt necesare pentru revenirea economică, protestele funcționarilor publici evidențiază tensiunile tot mai accentuate între autoritățile centrale și angajați, în contextul dificultăților financiare și a reformelor întârziate în domeniul administrației publice. Pe măsură ce situația evoluează, autoritățile vor trebui să găsească un echilibru între restricțiile fiscale și menținerea unor servicii publice eficiente, pentru a preveni impactul negativ asupra comunităților locale.
