Fără un candidat care să depășească 15% din intențiile de vot, Peru se pregătește pentru un al doilea tur de scrutin pe 7 iunie, în cadrul unor alegeri marcate de scepticism și insecuritate. Aproape 27 de milioane de alegători sunt chemați la urne într-un scrutin obligatoriu, care readuce și Parlamentul bicameral, o premieră din 1990.
Dezamăgire și neîncredere în clasa politică
Cu opt președinți din 2016, jumătate dintre aceștia fiind puși sub acuzare, funcțiile politice sunt profund discreditare, pe fondul scandalurilor repetate de corupție. Pe străzile din Lima, sentimentul de scepticism este palpabil. Maria Fernandez, o vânzătoare de 56 de ani, mărturisește: „Nu aș vota pentru nimeni. Sunt atât de dezamăgită de toți liderii. Am fost guvernați de oameni corupți, hoți și fără scrupule”.
Potrivit unor date, cel puțin 252 de candidați pentru diverse funcții au condamnări penale. Acest climat de neîncredere este confirmat și de un sondaj, care arată că peste 90% dintre peruvieni au puțina sau deloc încredere în guvern și parlament.
Insecuritatea, principala preocupare a alegătorilor
Buletinul de vot, cu o lungime de 44 de centimetri, reflectă complexitatea alegerilor. Keiko Fujimori, candidata de dreapta, pentru a patra oară, pare să fie favorită. Aceasta este la mică distanță de comediantul și prezentatorul de televiziune Carlos Alvarez, ultraconservatorul Rafael Lopez Aliaga, octogenarul centrist Ricardo Belmont și candidații de stânga, inclusiv Roberto Sanchez.
Preocuparea dominantă în societate rămâne însă insecuritatea. „Este de departe cea mai îngrijorătoare problemă din cauza nivelului incredibil de asasinate, crime la comandă și jafuri”, spune Francisco Garcia, un student de 18 ani. Conform datelor, 16% dintre alegători au declarat că sunt încă indeciși și 11% că se gândesc să nu voteze niciun candidat.
Omuciderile s-au mai mult decât dublat din 2018, ajungând la aproximativ 2.600 pe an, în timp ce plângerile de extorcare au crescut de opt ori. Această creștere a violenței coincide cu sosirea grupurilor infracționale transnaționale, în special din Venezuela, care operează alături de bandele locale implicate în extorcare și crime la comandă. În Peru, o țară cu 34 de milioane de locuitori, unde aproape 70% din forța de muncă este angajată în sectorul informal, locurile de muncă precare facilitează recrutarea tinerilor de către grupările infracționale.
Companiile de transport public se numără printre principalele ținte, 75 de șoferi fiind uciși în 2025, în principal în Lima. Extorcarea afectează și școlile private, micile afaceri și grupurile muzicale.
Promisiuni electorale și așteptări publice
Confruntați cu această insecuritate, candidații au înaintat o serie de propuneri radicale, de la construirea de închisori în junglă înconjurate de șerpi veninoși până la oferirea de recompense ofițerilor de poliție care ucid criminali sau reinstaurarea pedepsei cu moartea. „Acestea sunt propuneri populiste și incoerente”, consideră Francisco Garcia.
Într-un interviu, Keiko Fujimori a promis că va deporta migranții fără acte, va atrage investiții americane și se va alinia valului de guverne conservatoare din America Latină susținute de administrația Donald Trump. Fiica fostului președinte Alberto Fujimori (1990-2000), condamnat pentru corupție și crime împotriva umanității, mizează pe moștenirea tatălui ei.
Potrivit unui sociolog, „există o deconectare semnificativă între ofertele politice și așteptările publicului”, niciun candidat nereușind să genereze un entuziasm autentic. Campania a fost „mai superficială, mai emoțională, condusă mai mult de impulsuri” decât de programe concrete, potrivit unui expert în opinia publică, care descrie un climat general de „dezamăgire”. Secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00 (12:00 GMT) și se vor închide la ora 17:00 (22:00 GMT).
