Inflația alimentară în România atinge cote alarmante, depășind media europeană și erodând puterea de cumpărare a pensionarilor, arată ultimele date Eurostat, publicate în aprilie 2026. În ianuarie 2026, inflația la alimente înregistra un vârf de 7,6% față de aceeași lună a anului precedent, plasând țara noastră pe primul loc în Uniunea Europeană. Această evoluție contrastează puternic cu media europeană, de aproximativ 2,5%, și pune presiune pe bugetele familiilor.
Creșteri accelerate în 2025-2026
În timp ce unele state membre consemnau stagnare sau chiar scăderi ale prețurilor la alimente, România s-a confruntat cu o creștere constantă. Această tendință a căpătat amploare în a doua jumătate a anului 2025 și s-a menținut și la începutul lui 2026. Evoluția lunară indică o accelerare clară, de la valori de 5-6% în prima parte a anului 2025, la aproape 9% în a doua jumătate. Aceste cifre se mențin ridicate și în prezent, afectând direct coșul zilnic al consumatorilor, în special pe cei cu venituri fixe.
Pensionarii, cei mai afectați
Paralel cu creșterea prețurilor, se observă o diminuare semnificativă a puterii de cumpărare a pensiilor. După o perioadă de creșteri nominale în 2024, beneficiile sociale au fost anulate de inflație. Începând cu a doua jumătate a anului 2025, indicatorul a intrat pe un trend descendent, ajungând la aproximativ -8% spre finalul anului și începutul lui 2026. Această situație este comparabilă cu perioadele de criză din ultimele două decenii.
Scăderea puterii de cumpărare lovește direct pensionarii, pentru că alimentele și medicamentele sunt o parte importantă din cheltuielile lor. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea nivelului de trai, mai ales în contextul în care guvernul Ilie Bolojan aplică politici de consolidare fiscală.
Datele Eurostat evidențiază un context economic dificil pentru România în 2026, cu implicații sociale majore.
