Numărul beneficiarilor de pensii speciale a depășit 11.800
În decembrie 2025, numărul persoanelor care încasează pensii de serviciu, cunoscute și ca pensii speciale, a ajuns la 11.841, conform datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Această cifră reprezintă o creștere de 53 de beneficiari față de luna anterioară. Dintre aceștia, 7.864 de persoane primesc pensie și din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), ceea ce indică o contribuție parțială la sistemul public.
Magistrații: Cea mai mare categorie de beneficiari
Cea mai numeroasă categorie de beneficiari este formată din magistrați, cu 5.789 de pensionari. Dintre aceștia, 2.546 primesc și pensie din BASS. Magistrații nu doar că sunt cei mai mulți, dar beneficiază și de cele mai mari pensii medii de serviciu, care se ridică la 25.443 lei lunar. Aceasta este compusă din 7.527 lei proveniți din BASS și 22.294 lei din bugetul de stat.
„Aceste date ne arată disproporțiile din sistemul de pensii. Este esențial ca reforma să fie implementată pentru a asigura un sistem echitabil”, a declarat un expert în legislația muncii, care a preferat să rămână anonim.
Diplomații și funcționarii parlamentari: O altă fațetă a pensiilor speciale
În rândul altor categorii, 787 de persoane beneficiază de pensii de serviciu în baza Legii nr. 216/2015, care reglementează pensiile membrilor Corpului diplomatic și consular al României. Cu o pensie medie de 6.976 lei, din care 3.002 lei provin din bugetul de stat, această categorie se situează semnificativ sub cea a magistraților.
De asemenea, 870 de persoane, funcționari publici parlamentari, primesc pensii medii de 6.230 lei, dintre care 3.541 lei sunt acoperiți de bugetul de stat. Aceste cifre subliniază variațiile considerabile de venituri între diferitele categorii de beneficiari.
Reformele pensiilor speciale: Încă în așteptare
O temă de discuție intensă o constituie reforma pensiilor speciale, care se află în întârziere. Curtea Constituțională a amânat, până în prezent, de patru ori dezbaterea legată de acest subiect, următorul termen fiind stabilit pentru 11 februarie. Este crucial ca România să finalizeze această reformă, un jalon important în cadrul programului de finanțare de 231 de milioane de euro de la Uniunea Europeană.
Ministrul Dragoș Pîslaru a precizat că autoritățile române au informat Comisia Europeană despre întârzieri și voința politică existentă pentru implementarea schimbărilor. „Dorim să avem un sistem de pensii echitabil, dar întârzierile procedurale ne afectează progresul”, a subliniat acesta.
Proiectul în discuție prevede modificări esențiale ale sistemului pensiilor de serviciu pentru magistrați, inclusiv o ajustare a vârstei de pensionare la standardele publice. Vârsta minimă de pensionare rămâne în prezent 49 de ani, iar ulterior va crește treptat pentru fiecare generație de magistrați.
Pe de altă parte, aceste reforme nu sunt primul pas în direcția dorită. Prima inițiativă de reformă în sector a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională, din cauza unei proceduri necorespunzătoare privind consultarea Consiliului Superior al Magistraturii. Această situație ridică întrebări cu privire la viitorul pensiilor speciale și modul în care acestea vor fi gestionate în sistemul românesc.
Cu un sistem de pensii care continuă să fie subiect de controverse, rămâne de văzut cum se va adapta România la cerințele sociale și economice contemporane, asigurând în același timp corectitudinea financiară.
