Primăria Capitalei face un pas decisiv în încercarea de a reduce riscul seismic din centrul Bucureștiului, anunțând continuarea programului de reabilitare a altor patru clădiri cu risc seismic ridicat. Dintre acestea, două sunt construcții publice, iar celelalte două sunt blocuri rezidențiale, toate având o vechime de peste un secol. Movimentul reprezintă o etapă importantă în strategia municipalității de a asigura siguranța locuitorilor și de a conserva patrimoniul arhitectural al orașului.
Clădiri istorice și rezidențiale în curs de consolidare
Printre clădirile vizate se află Pinacoteca București, situată pe strada Lipscani, o construcție datând din 1880, și clădirea din Bd. I.C. Brătianu, numită anterior Palatul Credit Rural, datând din 1875. În cazul Pinacotecii, municipalitatea a anunțat un buget de 162 de milioane de lei pentru reabilitare, în timp ce pentru edificiul din Bd. I.C. Brătianu, costurile se ridică la 40 de milioane de lei. Acest din urmă imobil a fost preluat de municipalitate în 2017, fiind introdus într-un program de conservare, după ce anterior a avut destinația de centru pentru credit rural.
Cele două blocuri rezidențiale sunt situate pe Calea Griviței, cu construcții din 1940, și pe Calea Moșilor, vechi din 1856, ambele incluse în lista de monumente istorice. Consolidarea acestora va însemna investiții de peste 30 de milioane de lei, dar „până în 15 ani, proprietarii vor recupera integral banii investiți”, explică oficialii primăriei. În acest mod, se speră nu doar creșterea nivelului de siguranță, ci și stimularea conservării arhitecturii autentice, caracteristică Bucureștiului vechi.
Aprobări și termene pentru începerea lucrărilor
Decizia de avizare a acestor intervenții a fost luată recent de Consiliul General al Municipiului București, în sesiunea din 29 ianuarie, când au fost aprobate indicatorii tehnico-economici, devizele și documentațiile pentru autorizare. Conform planului, lucrările de consolidare ar urma să înceapă în 2027 și vor dura aproximativ doi ani, pe întreaga durată a cărora proprietarii vor fi relocați temporar, fie în locuințe de necesitate puse la dispoziție de Primărie, fie beneficiază de chirii în condiții speciale.
Este de remarcat ca, în ultimii 30 de ani, numai 35 de clădiri din cele peste 900 identificate cu risc seismic sever au fost consolidate integral din fonduri publice, chiar dacă numărul de imobile clasificate drept vulnerabile este semnificativ mai mare. Momentan, alte 14 clădiri sunt în proces de reabilitare, dintre care două sunt în faza de recepție. Aceasta denotă o abordare mai durabilă a autorităților, precum și o creștere a bugetelor alocate pentru prevenție.
Contextul și viitorul siguranței capitalei
Bucureștiul se află pe o zonă cu activitate seismică moderată, dar situația nu este una de neglijat. În ultimii ani, autoritățile locale au încercat să accelereze programa de consolidare, dar lipsa fondurilor a fost o barieră majoră. Cu toate acestea, noul val de investiții, alimentat în mare parte din fonduri europene și din programe naționale, a permis inițiative concrete, precum cele acum anunțate.
În timp ce reabilitarea acestor clădiri reprezintă doar un pas dintr-un efort mult mai amplu de siguranță a orașului, fiecare proiect finalizat aduce cu sine o îmbunătățire esențială în prevenirea unor situații de criză. În ultimele luni, autoritățile au semnalat dorința de a intensifica ritmul de implementare a proiectelor de consolidare, în speranța de a proteja atât patrimoniul, cât și viețile bucureștenilor.
Privind în perspectivă, specialiștii avertizează că numai printr-un efort susținut și finanțări stabile se poate asigura orezerva de siguranță adecvată pentru capitala României. Proiectele în derulare sunt un început, dar provocarea rămâne aceeași: transformarea Bucureștiului într-un oraș rezistent, capabil să facă față cu brio oricăror cutremure.
