Pashinyan acuză Biserica Apostolică Armeană de finanțare secretă a opoziției
Pe 11 februarie 2026, prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, a lansat acuzații fără precedent la adresa Bisericii Apostolice Armene, sugerând că aceasta ar facilita finanțarea clandestină a proceselor politice. Într-un interviu difuzat de televiziunea publică din Armenia, Pashinyan a declarat: “Avem informații, care sunt, evident, verificate, că, prin intermediul Bisericii, se aduc fonduri umbrite în Armenia pentru scopuri politice.”
Premisa acestor declarații este îngrijorarea tot mai mare față de influența pe care Biserica o exercită în sfera politică. Cu un ton clar, prim-ministrul a afirmat că “Biserica nu trebuie să se prezinte ca un stat în interiorul unui stat”. Această frământare vine pe fondul unor dispute recente între autorități și cler, care au culminat cu cereri de demisie adresate Catholicosului Garegin II.
Critica dură a predicii din biserici
Unele dintre cele mai acuzatoare observații ale lui Pashinyan se îndreaptă către mesajele transmise în lăcașurile de cult din întreaga Armenie. “Din 2020, texte politice și radicale au fost auzite în aproape toate bisericile din țară,” a menționat el, făcând o paralelă între aceste apucături și formele de radicalism islamic. Premierul a subliniat necesitatea ca Biserica să nu se implice în viața politică internă și a avertizat împotriva similarităților cu ideologiile extremiste.
Această retorică a generat reacții din partea susținătorilor Bisericii, care consideră că atacurile lui Pashinyan sunt o tentativă de a slăbi puterea acestuia. Criticii sugerează că prim-ministrul vizează o consolidare a propriului control asupra instituțiilor statului și încearcă să minimizeze influența Bisericii pe fondul crizelor internaționale cu care se confruntă Armenia.
Stratégii politice în fața turbulențelor sociale
Declarațiile lui Pashinyan vin într-un moment de tensiune socială în Armenia. De asemenea, contextul geopolitic al regiunii este uneori oglindit în disputele interne. În acest cadru, prim-ministrul a reafirmat că nu va renunța la cererea de demisie a Catholicosului, argumentând că “aceasta ține de securitatea și suveranitatea țării noastre”. Este o poziție care subliniază nu doar o frustrare politică, ci și o temă de securitate națională.
Recent, un ierarh al Bisericii a fost eliberat din detenție preventivă şi plasat în arest la domiciliu, ceea ce a dus la o escaladare a discuțiilor publice despre influența Bisericii asupra proceselor politice. Observatorii sugerează că această mișcare este un test pentru autoritatea lui Pashinyan, mai ales într-un climat politic deja destabilizat.
Oportunități de dialog sau provocări majore?
Aceste declarații își găsesc ecoul în partidele de opoziție, care acuză guvernul de abuzuri de putere și de tentativă de control asupra instituțiilor tradiționale. De asemenea, mediul politic din Armenia este marcat de fricțiuni, iar reacțiile publicului față de acțiunile Bisericii și guvernului devin din ce în ce mai polarizate.
Confruntarea dintre Biserica Apostolică Armeană și autoritățile de la Erevan confirmă faptul că, în momente de incertitudine, instituțiile religioase pot deveni puncte de tensiune, dar și de coeziune socială. Prim-ministrul Pashinyan va trebui să navigheze cu grijă aceste ape tulburi, având în vedere că polarizarea poate duce la un conflict deschis în rândul alegătorilor săi.
Reacțiile inițiale din partea cetățenilor și a analiștilor arată o țară divizată, în care fiecare mișcare politică este atent scrutinizată. Rămâne de văzut dacă Pashinyan va reuși să reconstruiască un dialog constructiv sau dacă va intensifica o confruntare care ar putea adânci și mai mult falia din societatea armeană.
