Pasajul Pipera, un nod rutier important situat la granița dintre București și Voluntari, arată o stare de degradare alarmantă, ce pune în pericol zilnic mii de șoferi și trecători. La 17 ani de la inaugurare, structura de cale ferată și drumurile adiacente suferă deficiențe majore, în special la nivelul rosturilor de dilatație. Imaginile récente făcute publice și surse din teren indică faptul că pasajul a ajuns într-o stare deosebit de precară, cu bucăți de metal și cauciuc smulse, expunând în mod periculos traficului rutier.
Stare critică a rosturilor de dilatație
În zonele critice, șanțurile adânci din asfalt și bucățile de metal emise din structura podețului arată clar cât de afectată este infrastructura. În special la nivelul rosturilor de dilatație, cabluri și șuruburi ies vizibil din asfalt, lucru aproape horror într-o zonă intens circulată. Acestea sunt destinate să permită flexibilitatea podului odată cu variațiile termice, dar acum reprezintă un adevărat pericol: dacă acestea se vor rupe complet, riscul de accidente grave crește exponential.
„Rosturile de dilatație de pe Pasajul Pipera, una dintre cele mai circulate artere ale Capitalei, au ajuns un adevărat pericol public. Oricând se poate întâmpla un accident grav. În mod normal, Primăria Municipiului București sau Primăria Sectorului 2 București ar trebui să ia măsuri urgente, iar Poliția Română să aplice amenzi zilnice administratorilor drumului până se repară situația. Evident, situația nu e semnalizată în niciun fel”, a notat recent un jurnalist pe o rețea socială, confirmând îngrijorarea celor care tranzitează zilnic zona.
Dispută administrativă și lipsă de întreținere
De mai mulți ani, situația pasajului Pipera devine tot mai critică. Degradarea nu s-a produs peste noapte, ci a fost rezultatul unei combinații de lipsă de întreținere și dileme birocratice. În documentele oficiale, pasajul nu figurează ca fiind administrat în mod clar de vreo entitate, ceea ce face ca responsabilitatea între Primăria București și Primăria Sectorului 2 să fie disputată și dificil de soluționat.
Reprezentanții Primăriei Capitalei susțin, de ani de zile, că ei nu se ocupă de administrarea pasajului, în timp ce autoritățile din Sectorul 2 afirmă că au predat deja infrastructura către municipalitate după finalizarea construcției. La rândul său, arhitectul-șef al Primăriei Voluntari a declarat recent că pasajul “se află sub tutela Primăriei Capitalei”, adâncind confuzia asupra cine are responsabilitatea pentru reparații și întreținere.
Povești de erori în proiectare și costuri fără control
Istoria pasajului Pipera este încărcată de probleme. Construcția a început de-abia în 2007, după ce proiectul a fost inițiat în 2005, și a fost marcată de numeroase obstacole. În primul rând, descoperirea în timpul săpăturilor a cablurilor de utilități vechi a dus la întârzieri și costuri suplimentare masive, devenind o problemă majoră din punct de vedere tehnic și financiar. În plus, constructorii coordonați de Primăria Voluntari au suprasolicitat de pe atunci infrastructura rutieră fără avizele necesare, ceea ce a complicat și mai mult situația.
Pe lângă problemele de proiectare, cercetările arată că unele dintre lucrările de infrastructură au fost realizate fără aprobările corespunzătoare, iar CFR S.A. a fost nevoită să ceară fonduri în plus pentru refacerea căii ferate și reproiectarea sectorului feroviar. În timp, stâlpi ai rețelei electrice feroviare au rămas captivi sub pasaj, fiind nevoie de deviere temporară pentru a permite reluarea circulației trenurilor.
Perspective și efecte pe termen lung
Situația de la pasajul Pipera devine, încet-încet, simbolul gestionării defectuoase a infrastructurii capitalei. Disputa între primării și lipsa unui plan coordonat de întreținere dau întărire riscului unor accidente majore, dacă prioritatea nu devine urgent repararea și semnalizarea corespunzătoare. Autoritățile au fost conștiente de probleme încă de acum câțiva ani, însă soluțiile concrete lipsesc, iar timpul continuă să joace împotriva siguranței cetățenilor.
În prezent, nu există semne clare că problema va fi rezolvată în viitorul apropiat, iar traficul din zona Pipera rămâne una aglomerată, vulnerabilă la orice incident legat de infrastructură. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să gestioneze mai eficient această criză a infrastructurii, sau dacă riscul de accident va fi, din nou, trimis pe un plan secund, în timp ce țările trec peste alte probleme majore.
