Conform Romania-insider.com: Senatul României a adoptat, miercuri, 26 august, legea privind Agenția Națională de Integritate (ANI), după ce aceasta a fost modificată pentru a respecta deciziile Curții Constituționale. Legea a trecut în Camera Superioară a Parlamentului cu 106 voturi „pentru” și 19 „împotrivă”,
Controverse și aplicare retroactivă
O nouă votare în Parlament a fost necesară după ce judecătorii CCR au constatat neconstituționalitatea unor prevederi din proiectul inițial, referitoare la declarațiile de avere ale demnitarilor, care ar fi urmat să devină parțial publice. Cea mai controversată modificare, aprobată însă de CCR, stipulează că aleșii în funcție își pierd mandatul în termen de 30 de zile dacă primesc o decizie definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese, chiar dacă aceasta a fost emisă anterior intrării în vigoare a noii legi. Aceasta implică o aplicare retroactivă a legii.
Impactul asupra lui Dominic Fritz și dezbaterile politice
În luna iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat o decizie a Curții de Apel Timișoara care îl găsea pe primarul Timișoarei și lider al Uniunii Salvați România (USR), Dominic Fritz, în conflict de interese administrativ. Conform amendamentului adoptat, Fritz ar urma să își piardă funcția în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legislației. Liderul USR a anunțat că va contesta decizia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), susținând că măsura se aplică unei fapte anterioare, în timp ce Constituția României stipulează că legile se aplică doar pentru viitor.
În timpul dezbaterilor din Senat, reprezentanții PSD au susținut amendamentul. „Fritz a fost condamnat de instanțe în România. Fritz trebuie să plece acasă. Nu poți să sacrifici interesele României doar ca să îl sacrifici pe Fritz”, a declarat liderul senatorilor social-democrați, Daniel Zamfir. Răspunsul liderului senatorilor USR, Sorin Șipoș, a fost ferm: „Așa a început comunismul în România: prin legi care au eliminat adversarii politici. Meritați expresia – ciuma roșie”.
Partidul Național Liberal (PNL), aliat al USR, a votat, de asemenea, pentru adoptarea legii, deși inițial s-a opus amendamentului vizând pe Dominic Fritz. Liderul PNL și prim-ministru interimar, Ilie Bolojan, a declarat pe Facebook că votul pe legea ANI a fost unul dificil pentru PNL, considerând imorală și incorectă schimbarea regulilor în timpul jocului. El a subliniat necesitatea stringentă a fondurilor PNRR, de 770 de milioane de euro, pentru finanțarea investițiilor și evitarea unei retrogradări a ratingului de țară.
Transparență redusă în declarațiile de avere
Pe lângă secțiunea de incompatibilitate, noua lege aduce modificări și în ceea ce privește transparența declarațiilor de avere. Informațiile publicate despre bunurile oficialilor vor fi mai puține decât în proiectul inițial. Se va genera o „foaie de interese financiare publice” care nu va mai conține detalii despre bunurile deținute, valoarea acestora fiind inclusă în intervale. De exemplu, pentru autoturisme nu se va mai declara anul fabricației sau modelul, iar pentru locuințe și terenuri, adresele, suprafețele sau valorile nu vor mai fi publicate.
Acest vot în Senat vine după ce grupurile politice din Europa din care fac parte PNL și USR, respectiv Partidul Popular European (PPE) și Renew Europe, au cerut Comisiei Europene să nu aloce fondurile PNRR legate de legea integrității către România, invocând aplicarea retroactivă a legii.
Sursa: Romania-insider.com
