Parlamentul European aruncă în aer politica de azil a Uniunii, adoptând marți un pachet legislatitiv controversat ce schimbă radical regulile privind expulzările solicitanților de azil. La fel ca un zbor decolat în viteză, aceste decizii au fost adoptate cu sprijinul unei alianțe improbabile între partide de dreapta și extremă dreaptă, o alegere ce a aprins deja dezbateri aprinse în rândul statelor membre.
O schimbare radicală în politica de expulzare
Noul pachet legislativ reprezintă unul dintre cele mai semnificative, dar și mai controversate, pași în direcția modificării abordării europene față de migranți. Decizia permite statelor membre să transfere solicitanții de azil în țări din afara UE, chiar dacă aceștia nu sunt originari din respectivele state, o măsură criticată de ONG-uri pentru riscul de încălcare a drepturilor fundamentale și pentru potențiala creștere a riscurilor pentru migranți.
Pentru susținătorii acestei inițiative, măsura face parte din eforturile de a combate „fațetele” migrației ilegale și de a dezmembra rețelele de traficanți. Ei argumentează că noua legislație va oferi UE instrumentele necesare pentru a gestiona mai eficient fluxurile migratorii, deranjând însă unii state membre mai reticente, cum ar fi țări din Europa Centrală și de Est, care se tem de presiuni suplimentare asupra sistemelor lor de azil.
Reacții și controverse interne în UE
Votul a fost, însă, puternic contestat din interiorul instituțiilor europene. Opoziția majoră vine din partea partidelor ecologiste, social-democrate și a organizațiilor pentru drepturile omului, care consideră măsura ca fiind o deviație de la valorile fundamentale ale Uniunii și o potențială sursă de abuzuri.
„Este o decizie care riscă să întoarcă înapoi întreaga dezbatere despre solidaritate și respectarea drepturilor umane în Europa”, a declarat un oficial al Partidului Socialist European. În același timp, lideri ai Partidului Popular European, principalul grup de dreapta, și ai grupului extremiștilor au declarat victorioși, afirmând că legiuitorii au prioritizat securitatea și controlul asupra fluxurilor migratorii.
Criticii pun accent pe riscul ca astfel de măsuri să ducă la o creștere a încălcărilor drepturilor solicitanților de azil, precum și la destabilizarea relațiilor între statele membre. De altfel, introducerea acestor reguli a fost însoțită de o dezbatere aprinsă despre responsabilitate și solidaritate între state, scenarii de riscuri despre un nivel potențial de „călcare” a normelor umanitare.
Impactul asupra politicii europene și perspectivele viitoare
De la adoptare, preocupările rămân în creștere în privința implementării efective a noii legislații și a impactului pe termen lung asupra politicii europene de migrație. Mulți observatori avertizează că, dacă aceste reglementări vor deveni oficiale, Europa riscă să se fragilizeze în propria sa viziune de a-și proteja valorile fundamentale, în timp ce apără un control mai strict al frontierelor.
Uniunea trebuie acum să navigheze între nevoia de a răspunde presiunilor propagandistice și de a menține un echilibru între securitate și drepturile omului, o misiune dificilă pe fondul creșterii populismului și al tensiunilor geopolitice. În timp ce lumea privește, Bruxelles-ul se află în fața unei crize de credibilitate, încercând să convingă că în ciuda măsurilor dure adoptate, valorile europene rămân inalienabile.
Ultimele zile au adus o clarificare dură: în timp ce unele state salută aceste măsuri ca fiind o soluție necesară, altele solicită amendamente pentru a preveni abuzurile. Deocamdată, Europa pare să fie în derivă, în așteptarea unei reacții comune, dar și a unor viitoare acte de echilibrare a valorilor fundamentale și a necesității de securitate națională.
