Camera Deputaților a adoptat, miercuri, cu 284 de voturi pentru, legea privind prevenirea și combaterea femicidului, marcând astfel prima încercare a legislației din România de a defini clar și de a sancționa această formă extrem de gravă de violență împotriva femeilor. Proiectul, susținut de peste 270 de parlamentari din toate partidele, stabilește pentru prima dată în legislația națională ceea ce reprezintă femicidul, atribuindu-i o definție juridică clară și prevederi penale dure, cu pedepse de la 15 ani închisoare până la închisoare pe viață.
Deputații au respins cu o singură abținere și o opoziție minoră argumentele legate de suprareglementare, înțelegând gravitatea situației și necesitatea unor măsuri ferme. Astfel, România va avea, în sfârșit, o lege specializată pentru protejarea femeilor și pentru sancționarea criminalilor care le ucid din motive de gen.
O noutate legislativă vitală pentru protecția femeilor
Legea definește femicidul drept uciderea intenționată a unei femei, precum și moartea cauzată de lovituri, vătămări sau alte infracțiuni violente îndreptate împotriva acesteia. Potrivit proiectului, faptele pot fi pedepsite ca omor calificat, cu măsuri de pedeapsă cuprinse între 15 și 25 de ani de închisoare, sau chiar cu detenție pe viață.
Proiectul de lege include și măsuri speciale pentru protecția celor răniți sau omorâți în familie, precum și pentru protecția minorilor, în cazul în care violența are loc în prezența acestora. Cu alte cuvinte, autoritățile vor putea iniția anchete și acțiuni penale din oficiu, fără a fi nevoie de plângere prealabilă, pentru cazurile de violență de gen.
Gabriela Firea, una dintre principalele susținătoare ale proiectului, a subliniat importanța acestui pas: „Este un moment important pentru societatea noastră, pentru femeile care au fost supuse violenței și pentru cei care lucrează zi de zi în lupta împotriva acestui fenomen. Legislația devine mai dură, mai clară și mai aplicabilă.”
Reacția politică și dezbaterile din sală
Deși majoritatea deputaților au sprijinit inițiativa, au existat și câteva voci critice. Deputata neafiliată Raisa Enachi a spus că proiectul aduce prevederi redundante și că legea actuală deja acoperă omorurile calificare, ceea ce ar putea crea confuzie juridică. Ea a votat împotrivă, indicând că vrea o legislație mai clară, fără suprareglementare.
Președintele comisiei pentru drepturile omului, Alina Gorghiu, a ripostat, explicând: „Este simplu să critici dacă nu înțelegi necesitatea unei astfel de legi. Această inițiativă răspunde direct realităților dificile cu care se confruntă victimele violenței domestice și transmite un semnal clar că această problemă nu mai poate fi ignorată.”
Senatorii opoziției, inclusiv reprezentanții formațiunilor de extremă dreaptă, au exprimat și ei sentimente similare, dar au anunțat că, în principiu, vor susține proiectul din motive morale și pentru a combate violența de gen. Cristina Dumitrescu, senator AUR, a afirmat: „Votăm pentru această lege pentru că suntem un partid creștin și prețuim familia, dar această suprareglementare nu face decât să creeze o confuzie juridică inutilă.”
O realitate dură: 59 de femei ucise în 2022
Întregul discurs legislativ vine pe fondul unei realități dureroase: anul trecut, în România, au fost înregistrate 59 de cazuri de femicid. În medie, o femeie a fost ucisă la fiecare șase zile, adică aproape de două ori pe lună.
Reprezentanții IGPR au arătat că peste 69% dintre omorurile în familie au fost femiciduri. Această statistică a fost adusă în discuție pentru a justifica urgentitatea adoptării legii, și mai ales, pentru a transmite un semnal clar că legiuitorii trebuie să fie mai duri în fața violenței domestice.
Proiectul de lege va fi transmis acum spre promulgare președintelui Klaus Iohannis, semnalând un pas important în lupta împotriva violenței de gen. Rămâne de urmărit cum va fi implementată această legislație și dacă măsurile concrete de protecție vor avea efectul scontat în lupta pentru siguranța femeilor din România.
