Un nou parc natural în centrul Bucureștiului ar putea deveni realitate în anul 2026, dacă proiectul inițiat de Asociația Parcul Natural București va avansa conform planurilor. Inițiativa vizează transformarea Pădurii Băneasa într-o zonă protejată, destinată conservării biodiversității și recreerii urbane. În paralel, se discută posibilitatea ca anumite zone verzi din Capitală, actualmente în administrarea primăriilor de sector, să treacă în gestionarea directă a municipalității centrale, pentru a asigura o protecție mai eficientă și o gestionare unitară.
Evaluarea științifică și pașii legislativi pentru parc
Potrivit lui Dan Bărbulescu, directorul organizației, finalizarea studiului de fundamentare științifică reprezintă etapa esențială pentru realizarea proiectului. Acesta a explicat că raportul va fi depus la Academia Română, apoi urmează să fie avizat de Primăria București, și în final, să primească aprobarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. În acest context, coordonarea la nivel ministerial devine critică, mai ales în condițiile în care trebuie clarificate și situațiile legate de drumurile forestiere din Cartierul Greenfield, unde circulația auto a generat numeroase contestații și controale.
Gestionarea zonelor verzi și riscurile supra-amenajării
Un alt aspect asupra căruia atrage atenția șeful organizației este modul în care parcurile din Capitală sunt gestionate și dezvoltate în prezent. El punctează tendința primăriilor de sector de a supra-amenaja aceste spații, fapt ce riscă să afecteze negativ funcțiile ecologice și recreative ale parcurilor precum Herăstrău, Cișmigiu sau Văcărești, care, deocamdată, s-ar păstra în administrația primăriei generale. „E un semnal de alarmă, având în vedere înclinația primarilor de sector pentru supra-amenajări inutile, care pot afecta peisajele și, în general, funcția de recreere sănătoasă a spațiilor verzi. Ca să nu mai vorbim că aceste intervenții sunt în general foarte costisitoare pentru bugetul local, dar super-benefice pentru firmele de casă ale primăriilor”, afirmă Bărbulescu.
În cele din urmă, salvarea spațiilor verzi devine o prioritate, iar eforturile de a evita deciziile iraționale sau costisitoare sunt intensificate.
Specii noi și controverse în biodiversitatea urbană
Pe lângă planurile de conservare, capitala pare să fie pe cale de a-și îmbogăți biodiversitatea urbană. În acest an, se anticipează apariția sau confirmarea unor noi specii de animale în București, precum irizantul de Dunăre, șacalul sau castorul, unele dintre acestea fiind observate deja pe marginea orașului sau în zone naturale. Fenomenul survine în contextul migrației animalelor spre mediile urbane, un indicator clar al schimbărilor climatice și al adaptabilității speciilor.
Mai mult, povestea proprietăților și a spațiilor verzi devine tot mai complicată și controversată, odată cu încercările Grupului de Inițiativă Civică IOR-Titan de a anula titlul de proprietate pentru o suprafață de 12 hectare din Parcul IOR, acuzând retrocedări ilegale și distrugerea unui ecosistem vechi de zeci de ani. Locuitorii din zonă, alături de activiști, consideră că aceste spații au fost retrocedate pe nedrept, iar în final, încă se luptă pentru a păstra și proteja acest important habitat urban.
Proiecte strategice și perspective de viitor
Un viitor promițător este reprezentat de planul de amenajare pentru Parcul Natural Văcărești, un simbol al conservării naturale în inima orașului, precum și de implementarea unor strategii integrate pentru orașe verzi, precum PAOV și SIDU. Aceste inițiative urmăresc nu doar conservarea mediului, ci și dezvoltarea durabilă a orașului, pentru a face din București o metropolă mai verde, mai sănătoasă și mai sustenabilă.
În timp ce aceste planuri prind contur, autoritățile și comunitatea civică trebuie să rămână vigilente pentru a asigura că protejarea mediului urban nu va fi doar o promisiune pe hârtie, ci va deveni o prioritate concretă și durabilă pentru viitor.
