Conform G4Media: Nominalizare surprinzătoare pentru Președinția Ungariei
Partidul de guvernământ Tisza l-a nominalizat, sâmbătă, pe Andras Baka, fost președinte al Curții Supreme înlăturat de Viktor Orban, pentru funcția de președinte al Ungariei. Această decizie marchează o revenire neașteptată în politica națională pentru un judecător care, în trecut, a fost victima unor acțiuni guvernamentale controversate.
Un trecut marcat de tensiuni cu puterea executivă
În 2011, Guvernul condus de Fidesz l-a înlăturat pe Andras Baka din funcția de președinte al Curții Supreme de la Budapesta. Motivul invocat a fost criticarea de către Baka a reformei justiției inițiate atunci de guvern. Ulterior, Baka a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), susținând că i-au fost încălcate dreptul la un proces echitabil și dreptul la liberă exprimare. În iunie 2016, CEDO i-a dat câștig de cauză lui Baka, condamnând Ungaria la plata unor despăgubiri de 100.000 de euro.
Precedentul Baka, invocat și în alte cazuri
Cazul Andras Baka versus Ungaria a stabilit un precedent important la CEDO, fiind ulterior invocat și în alte situații similare. Un exemplu notabil este cazul Laurei Codruța Kovesi versus România, unde fosta șefă a DNA a reclamat încălcarea drepturilor sale fundamentale, inclusiv dreptul la un proces echitabil și liberă exprimare, ca urmare a deciziei Curții Constituționale care a dispus demiterea sa.
Potrivit unei postări pe Facebook a partidului Tisza, citată de Politico, Andras Baka a fost apreciat de-a lungul carierei sale pentru susținerea principiului separației puterilor în stat și pentru apărarea consecventă a statului de drept și a independenței justiției. Această nominalizare sugerează o intenție a Tisza de a readuce în prim-plan valorile democratice și o justiție independentă.
Comitetul Helsinki din Ungaria a subliniat că, la aproape un deceniu de la hotărârea CEDO în cazul Baka, Ungaria încă nu a implementat pe deplin garanțiile esențiale privind independența justiției și libertatea de exprimare a judecătorilor. Hotărârea CEDO impunea Ungariei să adopte măsuri legislative menite să asigure inamovibilitatea judecătorilor și să le protejeze libertatea de exprimare, elemente considerate vitale pentru un sistem judiciar democratic. Comitetul Helsinki consideră cazul Baka un exemplu elocvent al neexecutării de către Ungaria a hotărârilor CEDO.
Andras Baka, care a deținut și funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului înainte de a fi președinte al Curții Supreme, urmează să fie supus votului parlamentului Ungariei marți. Partidul Tisza deține o majoritate de două treimi în legislativ, ceea ce face ca alegerea lui Baka în această funcție, în mare parte simbolică, să fie considerată o formalitate. Nominalizarea vine după ce fostul președinte Tamas Sulyok a demisionat în urma unor presiuni publice și a unui amendament constituțional. Prima opțiune a prim-ministrului Magyar pentru funcția de președinte, maestră de șah Judit Polgar, a refuzat nominalizarea din motive personale.
Sursa: G4Media
