Premierul ungar Viktor Orban se confruntă cu cel mai dificil test electoral după o serie de patru victorii zdrobitoare, în contextul în care formațiunea sa, Fidesz, pare să înfrunte o opoziție mai hotărâtă. Alegerile din 12 aprilie vin după 16 ani de guvernare, o perioadă marcată de critici internaționale privind standardele democratice, libertatea presei și drepturile comunității LGBTQ.
Acuzații de subminare a democrației
Viktor Orban a impus o nouă Constituție în 2011, consolidându-și puterea prin modificarea legilor și prin instalarea loialiștilor în instituțiile cheie. Criticii susțin că regulile electorale au fost modificate în favoarea Fidesz, prin redesenarea districtelor și prin facilitarea votului pentru etnicii maghiari din regiune. Această abordare a dus la acuzații de subminare a democrației, cu accent pe controlul aparatului de stat.
Începând cu 2022, Orban a utilizat decretarea prin starea de urgență instituită în contextul invaziei ruse în Ucraina, concentrând și mai mult puterea. Această mișcare a fost însoțită de măsuri împotriva organizațiilor neguvernamentale și de un control mai strict asupra mediului academic. Astfel, Open Society Foundations, fondată de George Soros, și-a închis biroul din Budapesta. Orban respinge acuzațiile, argumentând că a primit mandate clare de la alegători.
Relațiile cu vestul și „deschiderea către est”
Viktor Orban s-a poziționat ca un apărător al identității culturale maghiare, luând o poziție fermă împotriva imigrației musulmane și a liberalismului occidental. În plan legislativ, guvernul său a definit căsătoria ca uniunea dintre un bărbat și o femeie, restricționând totodată adopțiile pentru cuplurile de același sex. În martie 2025, parlamentul a adoptat o lege care a permis poliției să interzică marșurile Pride.
În contextul crizei migrației din 2015, Ungaria a adoptat reguli de azil printre cele mai aspre din Europa. În același timp, guvernul Orban a fost acuzat de „capturarea” mass-mediei, presa de stat devenind o portavoce a partidului Fidesz. Strategia „deschiderii către Est” a transformat Ungaria într-un punct de întâlnire pentru investițiile chineze, rusești și germane, însă a generat tensiuni cu partenerii din UE și NATO. Ungaria a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, stârnind critici în cadrul blocului comunitar.
Provocări economice și perspective electorale
Ungaria a lichidat datoria către FMI în 2013, dar pandemia de coronavirus a inversat tendința economică pozitivă. La sfârșitul anului trecut, guvernul a majorat țintele privind deficitul bugetar, apelând la taxe record pentru bănci și impozite speciale. Aceste decizii au generat confruntări cu UE și au tensionat relația cu mediul de afaceri internațional.
Deși apropiați ai puterii au preluat afaceri strategice, performanța economică generală rămâne îngrijorătoare, Ungaria confruntându-se cu o stagnare de trei ani. Donald Trump a îndemnat cetățenii maghiari să voteze pentru realegerea premierului Viktor Orban, înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie.
