Orbán Viktor, premierul Ungariei, a acordat un interviu pentru „Ultrahang” după o adunare publică alături de J. D. Vance, unde a abordat diverse subiecte, inclusiv vizita vicepreședintelui american, alegerile din weekend și politica externă ungară. Dialogul a dezvăluit perspective asupra situației politice și economice din Ungaria și din lume.
Evaluări politice și mișcări strategice
Premierul ungar a descris-o pe J. D. Vance ca fiind o persoană „venită dintr-un loc greu, creștină, ghidată de credință”. Orbán a explicat, de asemenea, gestul făcut la conferința de presă, indicând că „lupta nu s-a încheiat” și că „bătălia este încă deschisă”. El a sugerat că procesul electoral a devenit mai ușor față de situația de acum o lună.
„Acum ne implicăm, noi suntem un partid de guvernare”, a subliniat prim-ministrul, adăugând că formațiunile aflate la putere au tendința de a accelera în ultimele etape ale campaniei electorale, în timp ce opoziția are mai mult timp la dispoziție. Orbán a răspuns, de asemenea, numeroaselor „dezvăluiri” apărute în campanie, afirmând că acestea creează votanți pentru Fidesz, deoarece cei vizați de astfel de relatări „nu înțeleg imaginea de ansamblu”.
Relațiile externe și implicarea în discuții
Premierul ungar a menționat o discuție cu Vladimir Putin, cu care a discutat despre un summit de pace. Orbán l-a descris pe Putin ca fiind un „prieten”, fără a se referi la sensul politic al cuvântului, dar a menționat că relația lor este transparentă. El a subliniat că ambii au respectat înțelegerile comune din trecut.
„În timpul Angelei Merkel, relațiile germano-ruse au precedat relațiile ungaro-ruse, dar situația s-a schimbat de la izbucnirea războiului”, a spus Orbán. „După război, ei s-au aliniat cu America lui Biden, printre cei care susțin războiul”. El a menționat, de asemenea, că problema Nord Stream a fost discutată în repetate rânduri în Consiliul European, subliniind că ucrainenii au fost cei care au avut curajul să atace conducta.
Perspective asupra viitorului și provocări economice
Întrebat despre modul în care Fidesz poate face campanie pentru pace, în contextul conflictelor din Ucraina și Iran, Orbán a menționat că administrația americană a făcut tot ce a fost posibil pentru a încheia războiul ruso-ucrainean. „Nu este vina lui Donald Trump că Bruxelles-ul nu este dispus să pună capăt războiului”, a spus premierul. El a adăugat că viitorul NATO este o întrebare independentă de Iran, despre care a discutat extensiv cu vicepreședintele american.
„Eu investesc multă energie în a înțelege punctul de vedere al celuilalt, pentru că cred că poate exista un sens în el. Când America s-a retras din război, am crezut că UE nu va avea de ales, și se va retrage și ea din el, dar nu s-a întâmplat asta”, a menționat Orbán. El a adăugat că, în opinia sa, UE abia încep să realizeze că joacă un joc de noroc. Premierul a mai abordat și criza energetică care se conturează din cauza conflictului din Iran, comparând-o cu criza provocată de pandemia de COVID-19.
Orbán a anticipat, în finalul interviului, o criză financiară, argumentând că prețurile combustibililor vor crește, iar prețul petrolului Brent va deveni irelevant, urmând o cursă pentru a obține rezervele rămase. Primul semn de oprire va fi restricționarea zborurilor.
