România va trece la ora de vară în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 devine ora 04:00. Această schimbare însemnă, conform tradiției, o reducere temporară a orei de somn, întrucât ziua de duminică va avea doar 23 de ore. Anual, acest obicei se realizează după un calendar prestabilit, în ultima duminică a lunii martie, și marchează începutul perioadei cu mai multă lumină naturală seara.
Regulamentul și tradiția schimbării de oră în România
De câteva decenii, această practică face parte din rutina anuală a românilor, fiind o adaptare la sistemul european de timp de vară. În 1997, România a oficializat trecerea la ora de vară prin Ordinul nr. 20/1997, urmând regula europeană: în ultima duminică a lunii martie, ceasurile se dau înainte cu o oră, iar în luna octombrie, înapoi. Începând cu 1997, schimbarea devine o constantă în țară, fiind sincronizată cu țările Uniunii Europene pentru a asigura o abordare unitară în cadrul pieței comune.
Până în anii ’90, însă, regula era diferită. În 1932, România a introdus pentru prima oară ora de vară, iar între 1941 și 1979, perioada de aplicare a fost fluctuantă, moment în care oficialalii au decis reluarea acestei practici. În 2006, o decizie europeană a consolidat această cooperare, iar românii s-au obişnuit astfel cu schimbările de sezon.
Efectele schimbărilor asupra sănătății și rutinei
Chiar dacă muzica schimbării orei rămâne una familiară pentru mulți, efectele resimțite nu sunt deloc simple. Conform unui studiu european, aproximativ 4,6 milioane de oameni simt o disconfort fizic și mental semnificativ în perioada de tranziție. Cadrele medicale semnalează probleme cu somnul, dificultăți de concentrare și iritabilitate, simptome care pot dura câteva zile. Mulți dintre respondenți consideră că această dublă schimbare pe an aduce mai mult rău decât bine, fiind asociată cu creșterea riscului de accidente rutiere și cu un impact negativ asupra stării generale de sănătate.
Specialiștii avertizează că această practică, deși are la bază tradiție și legislație europeană, nu e neapărat benefică pentru toți. „Schimbările de timp afectează biological ritmul organismului, iar reacțiile nu sunt întotdeauna favorabile,” afirmă psihologul Florina Anichitoae. În plus, unii cercetători consideră că ora de vară nu aduce economii semnificative de energie, iar dezbaterile pentru renunțarea la această practică sunt tot mai intense în Europa.
Reacția autorităților și mutațiile legislative
Autoritățile române rămân, în general, fidele legislației europene în ceea ce privește schimbarea sezonieră a orei. În ultimii ani, discuțiile despre posibilitatea eliminării orei de vară sau a orei de iarnă au fost din ce în ce mai frecvente, însă nicio decizie concretă nu a fost încă adoptată la nivel național. În Uniunea Europeană, inițiativele pentru renunțarea la această practică, promovate de mai mulți oficiali și experți în sănătate publică, se lovește de reticența unor state membre, precum și de complexitatea implementării unei decizii unilaterale.
Pentru români, schimbarea de sezon înseamnă, în fiecare an, ajustarea programului de somn și de activitate, dar și o așteptare comună pentru eventuale modificări legislative. Deocamdată, însă, tradiția și legislația oferă certitudinea că, în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, timpul va suferi din nou o ajustare, aducând mai multă lumină seara, dar și un pic mai mult disconfort pentru cei care se adaptează mai greu.
