Organizații neguvernamentale cer sancționarea României pentru încălcarea deciziilor Curții de Justiție a UE
Opt organizații neguvernamentale active în domeniul justiției și al statului de drept au transmis o scrisoare deschisă către comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, aflat joi în vizită oficială la București. În aceasta, ONG-urile solicită autorităților europene să adopte măsuri drastice împotriva României, acuzând guvernul de ignorarea deliberată a hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Apel la activarea mecanismului de condiționalitate financiară
În text, semnatarii cer activarea mecanismului de condiționalitate financiară, introdus în urmă cu doi ani pentru a susține statul de drept în statele membre. Ei apreciază că, deși mecanismul a fost aprobat pentru a impune respectarea deciziilor Curții UE, în cazul României, acesta a fost ulterior ignorat de autorități. Potrivit ONG-urilor, “Deciziile Curții nu sunt doar recomandări, ci decizii cu caracter obligatoriu”, iar lipsa de răspuns a autorităților române creează un precedent periculos pentru respectarea legislației europene.
De asemenea, organizațiile solicită activarea procedurii de infringement împotriva României, procedură care poate duce în final la sancțiuni financiare și măsuri de presiune asupra guvernului, dacă acesta continuă să ignore deciziile Curții. Semnatarii subliniază faptul că aceste acțiuni sunt esențiale pentru a proteja statul de drept și independența justiției în România, într-un context în care situația din țară ridică semne de întrebare în privința respectării valorilor europene fundamentale.
Guvernul și Curtea de Justiție: conflicte și lipsă de respect reciproc
De mai mult timp, situația din România s-a aflat în centrul atenției Europei, după ce Curtea de Justiție a UE a emis decizii importante ce vizau reformele din sistemul judiciar și guvernanța statului de drept. În ultimele luni, autoritățile române au fost acuzate de comunitatea europeană de neglijență și chiar de intenție de a șterge hotărârile judecătorești.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă deciziile Curții de a invalida anumite legi contestate de Bruxelles și, totodată, criticile formulate de mediul politic românesc, care acuză Comisia Europeană de intervenții excesive în treburile interne. În ciuda acestor tensiuni, Comisia Europeană a reiterat că respectarea statului de drept și a deciziilor Curții sunt condiții sine qua non pentru menținerea sprijinului financiar și a credibilității UE în România.
Reacțiile oficiale și perspectivele viitoare
Reprezentanții guvernului român au evitat în mod repetat să comenteze direct despre scrisoarea ONG-urilor. În schimb, oficialii afirmă că dialogul cu instituțiile europene continuă și că se așteaptă ca dezbaterile să se concentreze pe soluții constructive pentru consolidarea justiției și a statului de drept.
Experții în domeniu consideră însă că, dacă Uniunea Europeană va decide să activeze mecanismele de sancționare, această mișcare ar putea avea consecințe semnificative asupra bugetului național și asupra politicilor interne. Perspectiva unei eventuale intervenții dure a Bruxelles-ului rămâne activă, mai ales în condițiile în care tensiunile dintre guvern și organismele europene persistă.
În vreme ce vizita lui McGrath în București poate fi interpretată de unii ca o încercare de a relua dialogul și de a încuraja autoritățile române să se conformeze deciziilor europene, ONG-urile pun presiune pentru ca această discuție să fie urmată de acțiuni concrete. Rămâne de văzut dacă, în urma reacției UE, autoritățile române vor face pași semnificativi pentru a răspunde criticilor și pentru a evita sancțiuni majore.
