Conform Descopera: Oceanele Terrei au atins temperaturi record în luna august, marcând un nou punct de cotitură în transformarea sistemului climatic global. Temperatura medie zilnică a suprafeței oceanice, pe regiunile cuprinse între 60 de grade latitudine sudică și 60 de grade latitudine nordică, a ajuns la 21,1 grade Celsius pe 22 august. Această valoare depășește precedentul record de 21,09 grade Celsius, înregistrat în martie 2024, conform datelor oferite de Copernicus Climate Change Service și preluate de Autoritatea Națională pentru Cercetare.
Recorduri oceanice și pierderi de gheață
Momentul producerii acestui nou record este neobișnuit, temperaturile medii ale suprafeței oceanelor atingând de obicei maximul anual în lunile martie-aprilie, nu în august. Acest eveniment are loc în contextul dezvoltării unui episod El Nino în Pacificul tropical. Oceanele joacă un rol crucial în absorbția surplusului de căldură din sistemul climatic, iar încălzirea lor accelerată poate declanșa valuri de căldură marine, afecta ecosistemele și intensifica fenomene meteorologice extreme.
Pe lângă încălzirea oceanelor, o altă veste îngrijorătoare vine din Groenlanda. Pe 4 august, aproximativ 76 de kilometri pătrați din limba plutitoare a ghețarului Petermann, situat în nord-vestul Groenlandei, s-au desprins și au plutit în Oceanul Arctic. Acest incident, observat prin sateliții Copernicus Sentinel-1, reprezintă cea mai mare pierdere de gheață plutitoare suferită de ghețarul Petermann după anul 2012 și cel mai important eveniment de desprindere de gheață înregistrat în Arctica după 2020. Grosimea gheții în această zonă poate ajunge la aproximativ 150 de metri.
Impactul asupra circulației oceanice și cercetarea din România
Transformările observate sunt analizate și în raport cu stabilitatea circulației meridionale de răsturnare din Atlantic (AMOC). Un studiu publicat în Nature Climate Change sugerează că stabilitatea acestui sistem depinde atât de amploarea, cât și de rapiditatea încălzirii globale. O creștere accelerată a temperaturilor ar putea împinge sistemul AMOC către un prag critic la temperaturi mai scăzute comparativ cu o încălzire lentă.
România contribuie activ la cercetarea acestor mecanisme prin studiile desfășurate la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” al Academiei Române. Cercetători precum Silviu Constantin și Virgil Drăgușin utilizează stalagmite din peșterile Carpaților pentru a reconstitui evoluția climei nord-atlantice pe parcursul a mii sau chiar zeci de mii de ani. De exemplu, arhiva climatică din Peștera Cloșani oferă informații valoroase despre schimbările climei și ale circulației atmosferice din trecutul Europei de Est și al Atlanticului de Nord.
Datele colectate din sateliți, măsurătorile oceanice și studiul acestor arhive naturale indică, din perspective multiple, o transformare climatică profundă ale cărei efecte se acumulează constant.
Sursa: Descopera
