Oceanele lumii se înfierb: El Nino amenință să bată noi recorduri de căldură
Oceanele au atins luna trecută un nivel de căldură aproape record, avertizează observatorul european Copernicus. Acest fenomen, împreună cu schimbările climatice provocate de om, ridică semne de întrebare serioase cu privire la viitorul apropiat. Revenirea probabilă a fenomenului El Nino în a doua jumătate a acestui an alimentează îngrijorările climatologilor.
Un martie fierbinte și semnale de alarmă
Buletinul lunar al Copernicus, publicat recent, sugerează o situație alarmantă. Datele arată că, după trei ani consecutivi cu cele mai ridicate temperaturi înregistrate vreodată pe Pământ, ne îndreptăm spre noi valuri de căldură extremă. Temperatura la suprafața oceanelor a fost de 20,97 grade Celsius în martie, excluzând zonele polare, cu doar o zecime de grad sub recordul stabilit în martie 2024. Mai mult, media temperaturilor continuă să crească în aprilie, conform datelor în timp real ale Copernicus.
Ultimul episod El Nino, care s-a manifestat în 2023 și 2024, a contribuit la atingerea unor recorduri istorice de temperatură. Acest fenomen ciclic este caracterizat de încălzirea apelor dintr-o anumită zonă a Pacificului, ceea ce influențează clima globală pe o perioadă de câteva luni. Copernicus estimează că temperaturile oceanice indică o „tranziție probabilă către condiții El Nino”.
Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a ONU a estimat deja că probabilitatea revenirii acestui fenomen este ridicată în acest an. În același timp, fenomenul La Nina, asociat cu temperaturi mai scăzute, se estompează. La începutul lunii martie, OMM estima la 40% probabilitatea ca El Nino să apară până în iulie.
Consecințe și presiuni climatice
Încălzirea oceanelor are drept consecință dilatarea apei, ceea ce duce la creșterea nivelului mării. Acest lucru intensifică valurile de căldură marine, care afectează recifele de corali și agravează fenomenele meteorologice extreme, precum ploile abundente sau cicloanele.
Luna martie, luând în considerare atât uscatul, cât și mările, s-a situat pe locul al patrulea în ceea ce privește temperaturile la suprafața globului, cu 1,48 grade Celsius peste valorile estimate pentru perioada preindustrială (1850-1900). Aproape întreaga Europă, continentul care se încălzește cel mai rapid, a înregistrat temperaturi peste valorile normale pentru această perioadă a anului, în special în țările nordice, statele baltice și nord-vestul Rusiei. O val de căldură timpurie, fără precedent, s-a manifestat și în vestul Statelor Unite, unde termometrele au depășit 40 de grade Celsius.
Carlo Buontempo, directorul serviciului Copernicus pentru schimbările climatice, a declarat că datele din martie 2026 ne obligă să reflectăm. El a subliniat că fiecare cifră este „frapantă în sine, dar împreună, oferă o imagine a unui sistem climatic supus unor presiuni susținute și din ce în ce mai puternice”.
Copernicus a confirmat, de asemenea, că întinderea banchizei arctice a atins în această iarnă cea mai mică suprafață înregistrată vreodată, similară cu recordul de anul trecut. Banchiza, formată prin înghețarea apei mării, se topește natural vara și se reface iarna. Din cauza încălzirii globale, proporția în care se reface scade.
