Statele Unite ar putea debloca fonduri iraniene „sechestrate” pentru a detensiona relațiile cu Teheranul și a asigura tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, conform unor surse apropiate negocierilor. Discuțiile au loc într-un context internațional tensionat, marcat de creșterea prețurilor la petrol și combustibili, generate de conflictul în desfășurare. Decizia ar putea avea un impact major asupra stabilității economice globale.
Deblocarea fondurilor, un semnal de „seriozitate”
O sursă iraniană de rang înalt a declarat că Washingtonul a acceptat să deblocheze activele iraniene „sechestrate” în Qatar și în alte bănci străine. Gestul a fost interpretat ca un semn al „seriozității” Statelor Unite în cadrul negocierilor. Conform aceleiași surse, măsura ar viza asigurarea tranzitului sigur prin Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic vital pentru comerțul global cu petrol. Importanța acestei căi navigabile este crucială pentru aprovizionarea mondială cu energie.
O a doua sursă iraniană a indicat că ar fi vorba de aproximativ 6 miliarde de dolari din fonduri iraniene înghețate în Qatar. Casa Albă a negat informațiile, iar autoritățile americane nu au oferit un punct de vedere oficial detaliat până în prezent. Ministerul de Externe al Qatarului nu a transmis un răspuns la solicitările presei. Această lipsă de claritate alimentează speculațiile.
Istoricul fondurilor și contextul geopolitic
Fondurile respective au o istorie complexă. Ele au fost blocate inițial în 2018, după ce administrația președintelui Donald Trump a reimpus sancțiuni împotriva Iranului. Retragerea Statelor Unite din acordul nuclear semnat anterior cu Teheranul a exacerbat tensiunile. Banii proveneau din vânzările de petrol iranian către Coreea de Sud și au fost înghețați în bănci sud-coreene.
În 2023, în urma unui schimb de prizonieri mediat de Qatar, fondurile au fost transferate în conturi din această țară, urmând să fie utilizate exclusiv în scopuri umanitare. În cadrul acordului, cinci cetățeni americani reținuți în Iran au fost eliberați, în schimbul eliberării a cinci iranieni deținuți în Statele Unite. Cu toate acestea, administrația de la Washington a decis ulterior să înghețe din nou fondurile, după atacurile din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, atribuite grupării Hamas, aliată a Iranului. Oficialii americani au subliniat atunci că accesul la bani va rămâne restricționat și strict controlat.
Implicații pentru România și stabilitatea regională
Situația din Orientul Mijlociu are implicații directe asupra pieței energetice globale și, implicit, asupra României. Creșterea prețurilor la petrol și combustibili afectează economia națională, influențând inflația și puterea de cumpărare a cetățenilor. Guvernul Ilie Bolojan este pus în fața unor decizii dificile pentru a gestiona impactul acestor fluctuații. Nicușor Dan, președintele țării, ar putea fi nevoit să își exprime un punct de vedere pe acest subiect.
Relațiile dintre Statele Unite și Iran, și implicit modul în care sunt gestionate fondurile iraniene, rămân un subiect de mare interes.
