Oana Ţoiu apără utilizarea fondurilor UE pentru consolidarea apărării NATO
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a deschis zilele acestea dezbaterile de la Conferința de Securitate de la Munchen cu un discurs clar și focusat pe necesitatea consolidării colaborării dintre Uniunea Europeană și NATO. În fața unor experți și oficiali din întreaga lume, oficialul român a reiterat importanța utilizării eficiente a fondurilor europene pentru susținerea eforturilor de apărare în contextul geopolitic tensionat de la granițele estice ale Europei.
Într-un moment în care războiul din Ucraina continuă să aibă repercusiuni majore asupra stabilității regionale, Ţoiu a subliniat că e imperativ ca Fondul de Apărare al Uniunii Europene să devină un instrument real și puternic în sprijinul securității comune. “Astăzi, la Munchen, am deschis lucrările sesiunii dedicată implicațiilor războiului cu sisteme autonome, inclusiv drone,” a spus ea în timpul discursului, punând accent pe noile tehnologii ca elemente esențiale ale viitorului în domeniul apărării.
Alinierea financiară între UE și NATO, un obiectiv strategic
Una dintre principalele teme discutate în cadrul conferinței a fost modul în care Europei i se poate optimiza contribuția financiară la eforturile NATO. Ţoiu a menționat că tentativile de a alinia fondurile UE cu prioritățile comune ale Alianței Nord-Atlantice trebuie accelerate, în special în domeniul tehnologiilor avansate și al sistemelor autonome, inclusiv drone. Aceasta ar putea consolida capabilitățile de apărare ale statelor europene și, în același timp, ar reduce dependența de ajutor extern.
Soluția, crede ministrul român, se află în utilizarea mai inteligentă a resurselor disponibile și în creșterea alocărilor financiare pentru cercetare și dezvoltare în sectorul militar, precum și în crearea unei rețele de parteneriate între Uniune și NATO. “Este nevoie de o strategie clară pentru alinierea resurselor europene cu eforturile de apărare ale NATO, pentru a face față noilor provocări ale securității globale,” a afirmat Ţoiu.
Noile tehnologii și provocări în domeniul securității
Un alt aspect dezbătut intens în cadrul conferinței a fost vulnerabilitatea sistemelor autonome și a drone-lor, un subiect de maximă actualitate în contextul evoluției tehnologice rapide. Ţoiu a evidențiat riscurile asociate noilor arme fără pilot, dar și potențialul lor în creșterea eficienței în campaniile militare. În același timp, ea a accentuat necesitatea ca Europa și NATO să dezvolte programe de cercetare comune pentru a contracara eventualele amenințări cibernetice sau de sabotaj.
Ministerul român al Afacerilor Externe susține că astfel de inițiative se pliază perfect pe strategia europeană de a-și întări capacitățile de apărare în fața noilor tehnologii, dar și în fața crescândei agresivități din partea unor state rivale sau actorii non-statali. România, ca parte a acestei viziuni, urmărește să devină un centru de excelență în domeniul sistemelor autonome, utilizând resursele europene și parteneriatele strategice pentru a-și spori poziția în arena globală.
Ultimele zile ale conferinței de la Munchen au evidențiat un consens: întărirea armatei europene nu trebuie să fie doar o chestiune de alocare de fonduri, ci și de abordare strategică integrată între toate statele membre și partenerii NATO. În timp ce tensiunile din est continuă să evolueze, eforturile de coordonare și modernizare vor fi decisive pentru ca Europa să își păstreze suveranitatea și capacitatea de a se apăra singură.
Pentru România, participarea la astfel de discuții și inițiative reprezintă o şansă de a-și reafirma poziția și de a atrage fonduri europene, dar și de a contribui activ la stabilitatea regională și la formarea unor strategii comune de răspuns la noile amenințări. Înainte de următoarele etape ale acestei conferințe, perspectivele pentru colaborarea între UE și NATO în domeniul apărării par a fi mai promițătoare ca niciodată, în ciuda complexității peisajului strategic global.
