Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat un bilanț detaliat al companiilor de stat, evidențiind datorii istorice și pierderi semnificative. Pentru prima dată, România are o evaluare structurată a unui portofoliu pilot de 22 de astfel de companii. Acestea au acumulat datorii bugetare de aproximativ 4,2 miliarde de lei și pierderi nete de 1,12 miliarde de lei în ultimul an.
O radiografie a companiilor de stat deficitare
„Este timpul să prezentăm un bilanț privind reforma companiilor de stat”, a declarat Oana Gheorghiu de la Palatul Victoria. Ea a subliniat că reforma companiilor de stat este un subiect îndelung discutat, dar cu rezultate concrete reduse. România are peste 1500 de companii de stat, multe dintre acestea înregistrând pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei. Vicepremierul a menționat că acești bani ar fi putut finanța construirea a mai multor spitale regionale.
Potrivit lui Gheorghiu, reforma companiilor de stat înseamnă ca statul român să se comporte ca un proprietar responsabil. Asta implică să știe clar ce companii deține, de ce le deține, care este rolul fiecăreia, cât costă inacțiunea și ce decizii trebuie luate. Unele companii trebuie consolidate, altele restructurate sau integrate, iar altele închise. Gheorghiu a insistat că reforma nu se referă doar la schimbări de management, ci la stabilirea clară a rolului și la disciplina de proprietate.
Analiza realizată de Agenția pentru Monitorizare și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) în ultimele trei luni a stat la baza acestui bilanț. Oana Gheorghiu va propune această analiză sub formă de memorandum în ședința de guvern de săptămâna viitoare. Studiul face parte din reforma nouă, inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Găuri negre în economia românească
Analiza pilot a celor 22 de companii a evidențiat datorii bugetare de 4,2 miliarde de lei și pierderi anuale de peste un miliard de lei. „Vorbim așadar de niște găuri negre pentru economia României”, a punctat Gheorghiu. Cei mai mari contributori la datorii au fost CFR Marfă, SNCFR și Romaero.
Vicepremierul a explicat că aceste companii nu pot fi tratate unitar. Unele sunt infrastructuri critice, altele platforme industriale strategice, iar altele entități comerciale sau reziduale. Fiecare companie a fost analizată pe șapte dimensiuni: strategie, guvernanță, model de business, performanță comercială, operațională, patrimonială și financiară. Datele financiare au fost preluate direct din sistemele Ministerului Finanțelor și ANAF.
Șase categorii de măsuri pentru companiile de stat
Pe baza analizei, au fost stabilite șase categorii de acțiune. Prima categorie vizează infrastructura critică (Elcen, Oil Terminal, CFR SA), unde sunt necesare investiții. A doua categorie vizează companii cu decizie strategică (Minvest, Remin, Avioane Craiova, Romaero), unde se recomandă o decizie interministerială. A treia categorie este transformarea pe model european (CNCIR), cu o reformă în două etape.
A patra categorie este redresarea operațională (CFR Călători, Metrorex, Tarom), necesitând măsuri ferme. A cincea categorie include fuziuni și absorbții (Telecomunicații, CFR, Tipografica-Filaret, CFR-SCLR-Brașov), cu un calendar ferm. A șasea categorie este ieșirea ordonată din portofoliu (Electrocentrale Grup, Petrotrans, CFR Marfă, Roferspet, CFR IRLU, SAAF, CFT-CFR, SNCFR-ERA), cu un calendar pentru lichidare sau faliment.
Memorandumul cu rezultatele analizei și recomandările aferente va fi prezentat în ședința de guvern de săptămâna viitoare.
