Conform Descopera: Șoarecii și oamenii: O legătură neașteptată în procesarea mirosurilor
Cercetătorii au descoperit similitudini uimitoare între modul în care oamenii și șoarecii procesează informațiile olfactive, contrazicând astfel credințele anterioare conform cărora viteza diferită de respirație ar genera procesări complet diferite. Două studii complementare realizate la Universitatea Northwestern din SUA, publicate în revista Science Advances, sugerează că ambele specii ar putea împărtăși un sistem neuronal antic pentru colectarea informațiilor olfactive, în ciuda diferențelor radicale în modelele de respirație.
Până acum, se considera că frecvența diferită a adulmecărilor – de multiple ori pe secundă la șoareci, comparativ cu o singură inhalație lentă și intenționată la oameni – duce la mecanisme de procesare complet distincte. Noile cercetări arată însă că șoarecii pot efectua adulmecări unice și intenționate, în timp ce oamenii folosesc ritmuri cerebrale similare cu cele ale rozătoarelor în timpul mirosirii rapide.
Un sistem neuronal comun, conservat de-a lungul evoluției
Primul studiu a demonstrat că șoarecii nu doar miros reflexiv, ci își coordonează în mod deliberat o singură adulmecare scurtă cu mișcările labelor și ale capului atunci când examinează hrana. Această acțiune voluntară de explorare senzorială se oprește doar dacă este blocat cortexul motor, confirmând astfel natura sa intenționată.
În cadrul celui de-al doilea studiu, măsurătorile directe pe bulbul olfactiv uman au relevat că o singură inspirație lentă declanșează oscilații cerebrale de joasă frecvență. Aceste oscilații se potrivesc exact cu frecvența adulmecării rapide observată la rozătoare. Acest lucru implică faptul că o singură inspirație la om activează mai multe cicluri interne de procesare, permițând, simultan, o analiză rapidă a mirosului.
Implicații pentru înțelegerea funcționării creierului și a bolilor neurodegenerative
Înțelegerea acestui sistem neuronal conservat evolutiv este de o importanță crucială. Modificările în modul de a mirosi pot fi asociate cu diverse afecțiuni neurologice, precum autismul, boala Alzheimer sau boala Parkinson. Descoperirile recente oferă indicii valoroase despre funcționarea normală a creierului, facilitând astfel dezvoltarea unor intervenții mai eficiente în cazul acestor patologii. Cercetarea deschide noi perspective în domenii precum neuroștiința și cercetarea medicală, oferind o bază pentru investigații viitoare.
Aceste noi descoperiri contribuie la o mai bună înțelegere a mecanismelor cerebrale implicate în percepția olfactivă și pot pune bazele unor noi strategii de diagnostic și tratament pentru o serie de afecțiuni.
Sursa: Descopera
