Generația Z, născută între 1997 și 2012, nu mai poate fi descrisă ca fiind „digitalizată”, ci mai degrabă ca fiind crescută direct în mediul tehnologic. Pentru această grupă de tineri, internetul, smartphone-urile și rețelele sociale reprezintă nu doar un instrument, ci un mediu de viață, în care au evoluat și s-au dezvoltat. Cu toate acestea, cercetările recente semnalează că această expunere continuă la tehnologie poate avea consecințe serioase asupra capacităților lor cognitive, inclusiv atenție, memorie și rezolvare de probleme.
Impactul tehnologiei asupra dezvoltării creierului adolescentin
O serie de studii neurologice și educaționale confirmă o tendință îngrijorătoare: în ultimii ani, performanțele cognitive ale tinerilor au început să descrească, marcând o deviație de la progresul ascendent observat de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când monitorizarea inteligenței a devenit sistematică. De la generație la generație, s-a constatat o creștere ușoară a IQ-ului, până când a apărut Generația Z, care înregistrează în multiple domenii un declin vizibil.
Unul dintre cei mai respectați specialiști în domeniu, neurologul Dr. Jared Cooney Horvath, avertizează că această problemă nu trebuie ignorată. În fața Comisiei Senatului SUA, el a prezentat rezultatele studiilor sale, concluzionând că dependența excesivă de tehnologia digitală afectează direct dezvoltarea cognitivă a tinerilor, chiar dacă aceștia petrec mai mult timp în școli decât generațiile anterioare.
„Creierul uman nu este conceput să învețe din fragmente scurte, rezumate rapide și informații fragmentate. Când cunoștințele vin în fragmente, creierul nu are șansa de a dezvolta o înțelegere profundă”, avertizează Horvath. El subliniază totodată că petrecem mai mult de jumătate din timpul nostru treji în fața ecranelor, ceea ce a devenit o problemă gravă pentru capacitatea de concentrare și procesare a informațiilor.
De ce și cum afectează ecranele funcționarea cognitivă
Experții susțin că problema nu trebuie căutată în aplicațiile sau tehnologia în sine, ci în modul în care această tehnologie interferează cu procesul natural de învățare al creierului. Procesul tradițional de învățare, bazat pe interacțiune directă, conversație față în față, semnale nonverbale și repetare, este într-un contrast dificil cu modul în care ecranele afectează structura biologică a creierului. Acestea perturbă dezvoltarea memoriei profunde, atenției susținute și a capacității de a construi sens și înțeles din informații.
Declinul cognitiv nu este o problemă exclusiv americană, ci una globală. Cercetările au fost extinse pe peste 80 de țări, relevând o tendință comună: pe măsură ce în scoli a crescut utilizarea tehnologiei digitale, performanțele elevilor au scăzut semnificativ. În special, copiii care petreceau mai mult de cinci ore pe zi cu dispozitivele digitale pentru teme și activități școlare au înregistrat rezultate mult mai slabe decât colegii lor care au avut o utilizare minimă a tehnologiei. Începând cu anul 2010, odată cu introducerea pe scară largă a computerelor, tabletelor și telefoanelor inteligente în procesul educațional, această tendință și-a accentuat efectele negative.
Solutii și recomandări pentru un echilibru sănătos
Deși este tentant să interzicem total accesul la tehnologie, experții spun că soluția reală constă în restabilirea unui echilibru. În loc de a limita complet utilizarea digitalului, trebuie regândit modul de integrare a tehnologiei în viața tinerilor. Limitele de timp pe ecrane, în special pentru copiii mici, și încurajarea lecturii textelor lungi pot stimula capacitatea de concentrare și de înțelegere profundă.
De asemenea, conversațiile față în față, dezvoltarea gândirii creative și permiterea experiențelor senzoriale și practice devin tot mai importante pentru contracararea efectelor negative ale digitalului. În plus, activitățile precum scrisul de mână, dezbaterile și jocurile educaționale pot ajuta la reactivarea proceselor biologice esențiale pentru dezvoltarea cognitivă.
Deși tehnologia este o parte inevitabilă a societății moderne, responsabilitatea pentru direcția învățării și dezvoltării aparține părinților, educației și societății în ansamblu. Este crucial ca mediul de creștere al tinerilor să fie adaptat nevoilor naturale ale creierului lor, pentru a nu compromite viitorul lor intelectual și capacitatea de a face față provocărilor lumii moderne. În acest sens, ultimele cercetări și recomandări indică faptul că trebuie să găsim mereu un echilibru—o provocare globală, dar esențială pentru sănătatea mentală și dezvoltarea cognitivă a noua generație.
