Cu o săptămână înainte de maratonul de la Paris, organizatorii anunță că peste 60.000 de alergători vor lua startul pe străzile capitalei franceze, într-un eveniment despre care se estimează că va deveni cel mai mare și popular din lume în 2026. Cei mai mulți dintre participanți sunt amatori, pentru care parcurgerea celor 42,195 de kilometri reprezintă o provocare unică, dar și o experiență intensă în pregătirea lor de luni de zile.
Eroare maximă în perioada de afişaj
Pentru alergătorii aflați în ultima fază a pregătirilor, perioada de afişaj devine punctul de cotitură. În aceste zile, fie că sunt la prima experiență de maraton, fie că sunt veterani cu numeroase curse la activ, atenția trebuie să fie la cote maximale. Potrivit lui Yohan Durand, expert în maraton și consultant pentru RMC Running, aceste ultime zile trebuie gestionate cu grijă extremă. El subliniază că momentul „este primordial” și că greșelile pot avea drept rezultat anularea eforturilor de luni sau chiar ani.
Durand explică că pe parcursul acestei perioade, efortul nu trebuie intensificat, ci mai degrabă redus pentru a permite corpului să se refacă și să acumuleze energie. „Aceasta este faza în care poți transforma forma fizică sau o poți distruge”, afirmă el. În zilele premergătoare maratonului, recomandă reducerea volumului de antrenament cu 20-30%, păstrând totodată unele sesiuni de intensitate pentru a nu pierde total condiția fizică.
Secretele ultimei săptămâni de pregătire
În ultima săptămână, odată cu scăderea considerabilă a volumului de efort, alimentația devine elementul esențial. Conform lui Durand, cea mai importantă etapă este încărcarea cu carbohidrați, pentru a maximiza rezervele de glicogen. Pâna miercuri sau joi, consumul de paste, orez și cartofi trebuie să fie majoritar, iar legumele și produsele bogate în fibre, mai puțin. De asemenea, ultima ieșire lungă nu trebuie să depășească o oră și jumătate, pentru a evita epuizarea inutilă.
Un alt aspect menționat de specialist este evitarea oricăror încercări de ultima oră în strategia de cursă, inclusiv în ceea ce privește nutriția. „Nu este momentul să testezi nimic nou”, avertizează Durand, pentru a preveni riscul de disconfort sau accidentare. În plus, orice posibilă accidentare trebuie evitată, chiar și pentru cele mai mici leziuni, pentru a nu pune în pericol participarea.
Ce trebuie să facă alergătorii în zilele premergătoare cursei
Pe durata ultimei săptămâni, antrenamentele trebuie adaptate pentru a menține condiția, fără a obosi corpul. În aceste zile, alergătorii trebuie să practice mai ales menținerea unei stări de relaxare, hidratarea corespunzătoare și refacerea resurselor energetice. Primele semne de nervozitate sau dorință de a recurge la ultimele antrenamente sunt de evitat, iar preocuparea trebuie să fie de a ajunge la start odihniți și pregătiți.
Conform lui Durand, în ziua de dinainte de cursă, sportivii trebuie să aibă un sentiment de sete pentru a avea senzația de foame, și vor urma o ultimă etapă de odihnă. A lesne de înțeles, pregătirea de zile întregi trebuie să ducă la un echilibru delicat: să fie suficient pentru a menține forma fizică, dar să nu devină un motiv de epuizare.
Anul acesta, startul maratonului Paris va avea loc în dimineața zilei de 12 aprilie, de la ora 7:55, pe bulevardul Champs-Élysées, unde runnerii vor fi lăsați să-și încingă mușchii și să-și verifice ultimele mentalii. În acest moment, cursa va începe oficial, iar fiecare alergător va avea propriile speranțe și obiective. Înainte de start, rămâne să se înscrie în ordinea lor și să pornească pe drumul celor 42,195 de kilometri, cu gândul de a-și duce planul la capăt.
