Întrebarea-cheie rămâne dacă tânărul anti-sovietic care cerea democrație pentru Ungaria a existat cu adevărat. Aceasta este principala dilemă pe care o ridică parcursul politic al lui Viktor Orban, actualul lider al Ungariei, un personaj care a trecut printr-o metamorfoză spectaculoasă. De la un student care cerea retragerea trupelor sovietice, la un lider „iliberal” apropiat de Rusia, transformarea politicianului maghiar este un subiect de analiză constantă.
De la bursier Soros la critic al Uniunii Europene
Cariera politică a lui Orban a început în 1988, cu organizarea unor cercuri de libertate. Inițial, partidul Fidesz, fondat de Orban, promova integrarea europeană și liberalismul politic. Istoricul polonez Adam Michnik l-a descris pe Orban drept „măgarul troian al Uniunii Europene”.
Viktor Orban s-a născut în 1963 și a avut origini rurale. Aceste origini au jucat un rol important în discursul politic al lui Orban, axat pe valorile tradiționale și importanța provinciilor. Discursul său din 16 iunie 1989, la reînhumarea lui Imre Nagy, liderul revoluției din 1956, a marcat un moment de cotitură. A cerut alegeri libere și retragerea trupelor sovietice, moment recunoscut ca „nașterea” sa politică.
În primii ani, Fidesz a promovat politici progresiste. Mișcarea a beneficiat de sprijinul Fundației Soros, iar Orban însuși a primit o bursă pentru studii în străinătate. A urmat un program la Oxford, dar l-a abandonat pentru a participa la alegerile din Ungaria. Ulterior, propaganda oficială a lui Orban a ignorat acest episod, context care a stârnit controverse.
Metamorfoza politică și relația cu Rusia
În 1993, la congresul de la Debrecen, conducerea colectivă a partidului a fost înlocuită de figura centrală a lui Orban. Liberalii s-au distanțat, iar Orban a început să se apropie de dreapta politică, adoptând teme conservatoare. Chiar și după această reorientare, Fidesz a rămas pro-european și pro-occidental.
După ce Fidesz a câștigat alegerile din 1998, Orban a devenit prim-ministru. Negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană au avansat. Cu toate acestea, Orban a devenit unul dintre cei mai vocali critici ai UE. În 2002, partidul său a pierdut alegerile, un eveniment care a consolidat discursul naționalist. Orban a folosit această perioadă pentru a câștiga influență în societatea civilă prin așa-numitele „Cercuri Civice”.
În 2010, Orban a revenit la guvernare cu o supermajoritate, reușind să schimbe Constituția. Mulți observatori internaționali au considerat că regimul din Ungaria a ajuns un „regim hibrid”. Apartenența la Uniunea Europeană a fost factorul care a împiedicat țara să cadă într-o prăpastie totalitară.
Revenirea lui Orban la putere a coincis cu o apropiere de țări precum Rusia și China, prin strategia „Deschiderii către Est”.
În pofida retoricii sale, premierul actual al României, Ilie Bolojan, a declarat că România va continua să susțină aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
