De la începutul anului școlar 2026-2027, sistemul educațional din România va suferi o modificare semnificativă în modul de evaluare a elevilor din învățământul primar, gimnazial și liceal, mai precis în clasele a IX-a. Conform unui răspuns oficial al Ministerului Educației, naționalizarea procesului de evaluare va fi întărită, iar controlul respectării noilor standarde va fi realizat prin inspecția școlară. Aceasta reprezintă o mișcare majoră în direcția creșterii responsabilității unităților de învățământ, dar și o încercare de a uniformiza și a face transparent procesul de evaluare pentru elevi și părinți.
Rezultatele evaluărilor vor fi în mâinile dascălilor, nu ale unor teste naționale
Începând din septembrie 2026, notele și feedback-ul pentru elevii din clasele primare, gimnaziale și pentru elevii de clasa a IX-a vor fi stabilite de cadrele didactice, pe baza unor standarde naționale de evaluare pentru fiecare disciplină din trunchiul comun. Aceasta înseamnă că profesorii vor avea un rol decisiv în măsurarea progresului elevilor, înlocuind testele naționale sau examenele din cadrul unor testări periodice elaborate de autorități. „Controlul respectării standardelor va fi realizat prin inspecția școlară”, afirmă oficialii Ministerului, asigurând că există mecanisme clare pentru verificarea calității procesului de evaluare.
Această metodă presupune o mutare de paradigmă față de trecut, când examenele naționale și testele naționale reprezentau principalele modalități de verificare a cunoștințelor. În contextul european, această abordare mai puțin centralizată și mai flexibilă a fost implementată deja în alte sisteme educaționale, dar în România este percepută ca o schimbare radicală, ce vine cu o serie de provocări și oportunități.
Standardele naționale – evitare de arbitrar și uniformitate în evaluare
Elaborarea standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină trebuie să asigure o uniformizare a modului în care se evaluează elevii, indiferent de instituția de învățământ în care învață. Aceste standarde vor stabili clar criteriile pe baza cărora cadrele didactice vor atribui note, precum și competențele vizate la fiecare nivel de învățare. Astfel, se speră că elevii vor beneficia de o evaluare corectă și obiectivă, independențată de interpretări subiective sau de nivelul de pregătire al unei anumite școli.
Nu mai puțin important, inspecțiile școlare vor urmări strict respectarea acestor standarde, aducând un control suplimentar asupra procesului. Implementarea acestei măsuri vizează reducerea diferențelor de evaluare între profesori și școli și, în același timp, creșterea calității procesului de predare și a rezultatelor la nivel național.
Context și perspective pentru sistemul educațional românesc
Reforma anunțată vine într-un moment în care sistemul educațional din România încearcă să se adapteze noilor provocări ale societății și pieței muncii. În timp ce unii experți salută inițiativa ca fiind un pas spre mai multă responsabilitate și transparență, alții ridică semne de întrebare legate de capacitatea autorităților și a școlilor de a implementa eficient aceste standarde.
La nivel european, se urmărește consolidarea unei abordări mai autonome a evaluării, în acord cu principiile de învățare pe tot parcursul vieții și autonomia școlii. În același timp, părinții și elevii își doresc foarte clar transparență și predictibilitate în procesul de evaluare, astfel încât rezultatele să reflecte cu fidelitate nivelul de cunoștințe.
Pentru moment, Ministerul Educației se angajează să asigure formarea profesorilor în aplicarea acestor standarde și să implementeze mecanisme eficiente de inspecție, astfel încât momentul de tranziție să fie cât mai lin. În perspectiva următorilor ani, toți ochii se vor concentra asupra modului în care acest sistem va reuși să asigure un proces de învățare mai echitabil și mai relevant pentru elevi, în contextul în care discuțiile privind calitatea învățământului românesc nu încetează să fie în prim-planul dezbaterilor publice.
