Conform G4Media: Fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, a înregistrat în primele nouă luni ale acestui an un profit-record de 1.753 miliarde de coroane norvegiene, echivalentul a aproximativ 160 de miliarde de euro. Această performanță, care înseamnă un randament de 9,4%, este cea mai bună din istoria fondului, conform informațiilor publicate de publicația Le Figaro.
Performanța excepțională se datorează unei reveniri puternice în al doilea trimestru, după ce în primele trei luni ale anului fondul a înregistrat o pierdere de 58 de miliarde de euro, reflectând volatilitatea piețelor financiare globale. La finalul lunii iunie, valoarea totală a fondului a atins suma de 22.683 miliarde de coroane (aproximativ 2.071 miliarde de euro).
Performanță susținută de sectorul tehnologic
Directorul fondului, Nicolai Tangen, a explicat că rezultatul pozitiv se datorează performanțelor bune ale piețelor de acțiuni, în special ale titlurilor tehnologice asiatice. El a evidențiat în mod special sectorul semiconductorilor din Taiwan, componente esențiale pentru infrastructura cloud și inteligența artificială, care au înregistrat o creștere extraordinară în ultimii ani. Cererea depășește în prezent capacitatea de producție, generând investiții masive în componente electronice. Gigantul taiwanez TSMC, un jucător important în producția de semiconductori, a consemnat o creștere bursieră de peste 60% de la începutul anului.
Riscul pe termen lung al fondului suveran
Fondul suveran norvegian deține participații în aproape 7.100 de companii la nivel global, controlând în medie 1,5% din fiecare societate cotată la bursă. Alimentat din veniturile provenite din exploatarea petrolului și a gazelor naturale ale statului, fondul era investit în proporție de 72,1% în acțiuni și 25,8% în obligațiuni la sfârșitul lunii iunie. Norvegia dispune de rezerve estimate la 5 miliarde de barili de petrol și aproximativ 1.200 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Obiectivul fondului este de a economisi resursele generate de combustibilii fosili înainte de epuizarea acestora sau de finalizarea tranziției energetice. Statul norvegian are dreptul de a preleva o parte din profitul fondului anual, estimată la aproape 45 de miliarde de euro pentru anul 2025.
În ciuda cifrelor impresionante, Nicolai Tangen a subliniat riscul de „dispariție” a fondului pe termen lung, un fenomen care nu ar fi „total improbabil”, referindu-se probabil la posibilitatea unei viitoare crize economice globale majore. Această prudență vine pe fondul unor temeri legate de o posibilă bulă speculativă, în special în sectorul inteligenței artificiale. Un studiu realizat de firma Bain în septembrie 2025 indică un deficit anual potențial de 800 de miliarde de dolari între investițiile angajate în industria inteligenței artificiale și veniturile generate efectiv până la sfârșitul deceniului. De exemplu, OpenAI, cu venituri anuale de aproximativ 13 miliarde de dolari, anticipează costuri de peste 100 de miliarde de dolari pentru lichidități până în 2029.
Potrivit Bank of America, investițiile în centre de date, necesare pentru infrastructura inteligenței artificiale, absorb în prezent între 100% și 115% din fluxul de numerar operațional al giganților din domeniul cloud. Această proporție depășește chiar și nivelurile înregistrate în timpul implementării rețelelor 4G sau 5G, când pragul de 70% nu a fost depășit. Astfel, investițiile masive ale fondului norvegian rămân dependente de capacitatea companiilor din sectorul tehnologic de a transforma pe termen lung aceste investiții în profituri sustenabile.
Sursa: G4Media
