Situația economică a Primăriei București, în lumina declarațiilor politice recente
De la preluarea mandatului său, în 2020, Nicușor Dan a tot evidențiat încercările sale de a stabiliza finanțele Primăriei Capitalei, adesea punctând dificultățile generate de dezechilibre structurale și datoriile vechi ale administrației locale. În ultima vreme, însă, discursul său s-a concentrat pe aspecte pozitive, susținând că starea financiară a orașului a cunoscut o îmbunătățire semnificativă. Într-un interviu acordat recent Digi24, președintele României a făcut o comparație între situația actuală și cea din 2020, când a preluat funcția, afirmând cu optimism că, “față de acum trei ani, situația financiară a Primăriei Capitalei este mai bună”.
O situație financiară în redresare, dar cu provocări majore
Primarul Ciprian Ciucu era, până în urmă cu câteva luni, extrem de critic față de dificultățile finanțelor Primăriei București. În declarațiile sale din decembrie anul trecut, edilul a subliniat că situația de la nivelul autorității locale este extrem de dificilă, aproape de limita de suportabilitate. În același timp, avertiza că dacă Guvernul nu va modifica algoritmul de repartizare a fondurilor în 2026, Primăria Capitalei riscă să intre în faliment, deoarece cea mai mare parte a bugetului său este absorbită de salarii, subvenții și datoriile istorice acumulate de-a lungul timpului. În aceste condiții, majoritatea banilor direcționați către administrațiile de sector, în detrimentul bugetului central, complică și mai mult echilibrul economic al orașului.
Nicușor Dan aprobă, însă, aceste observații, considerând că “domnul președinte Nicușor Dan a avut și are dreptate, în ceea ce privește problema structurală a bugetului Municipiului București”. El adaugă că, deși situația bugetară nu a devenit complet liniștită, faptele arată că primăria a reușit să evite un dezastru financiar, menținându-se pe linia de plutire. La rândul său, el a recunoscut că datoriile au fost eșalonate, fiind vorba de datorii curente, și nu de cele totale.
Datoriile și riscurile fiscale ale instituțiilor de sub autoritatea municipală
Un punct sensibil în discursul recent îl reprezintă situația companiei STB, societatea de transport public a Bucureștiului. Ciprian Ciucu a atras atenția că, dacă nu va plăti în februarie o rată din datoria acumulată către bugetul de stat, riscă să fie declanșată procedura de insolvență cerută de ANAF. În replică, Nicușor Dan a explicat că “STB are niște datorii la ANAF și ele sunt eșalonate pe 60 de luni”, subliniind că dificultățile financiare ale companiei sunt gestionate.
Această dispută pune în lumină un adevăr dificil: infrastructura și serviciile publice ale orașului, deja înglodate în datorii, continuă să fie un teren plin de provocări pentru actualele administrații, fie ele locale sau naționale. Eforturile de a restructura aceste datorii și de a găsi o soluție sustenabilă rămân prioritare, dar întârzie să dea roade pe termen scurt.
De asemenea, în ciuda provocărilor, Nicușor Dan nu omite dificultățile legate de coaliția politică formata în Consiliul General al Capitalei. El menționează cu realism că, într-un consiliu compus din opt partide, formarea unei majorități stabile este o misiune dificilă, mai ales pentru un primar general aflat la primul său mandat. De aceea, el subliniază că este nevoie de flexibilitate și de echilibrare politică, pentru a putea implementa proiecte și decizii utile bucureștenilor.
Perspective și așteptări
Declarațiile recente ale liderilor politici relevă o persistenta tensiune între realitate și speranță, precum și o recunoaștere implicită a greutăților structurale ale administrației locale din Capitală. În timp ce Nicușor Dan insistă pe faptul că finanțele orașului sunt într-o stare mai bună decât în anul 2020, provocările legate de datoriile companiilor publice și de repartizarea fondurilor rămân obstacole majore pentru o stabilitate de durată.
Este evident că, pentru perioadele următoare, eforturile trebuie să vizeze nu doar gestionarea crizelor imediate, ci și reforme structurale ce pot readuce echilibrul financiar și încrederea cetățenilor în administrația locală. Rămâne de văzut dacă aceste promisiuni și măsuri vor fi suficiente pentru a fixa problemele de fond ale Bucureștiului, sau dacă vor fi doar pasagere într-un peisaj politic și administrativ complex, ce necesită soluții pe termen lung și angajament sustenabil din partea tuturor actorilor implicați.
