România solicită o tranziție mai lungă pentru politicile de energie verde, accentuând importanța unui echilibru între sustenabilitate și stabilitatea economică. Într-un demers care are ca scop adaptarea normelor europene la realitățile naționale, autoritățile române insistă ca implementarea politicilor de ecologizare să nu devină un factor destabilizator pentru economia țării.
O poziție clar definită în contextul European
Președintele Consiliului Local București, Nicușor Dan, a avut miercuri o discuție telefonică cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, în care a reiterat această solicitare. În cadrul convorbirii, liderul român a subliniat că “România susține o tranziție mai lungă pentru aplicarea politicilor legate de energia verde, astfel încât acestea să fie sustenabile și să nu afecteze negativ economia noastră”. Această poziție reflectă preocupările țării privind posibilitatea ca termenii impuși de Bruxelles să fie prea rigizi, punându-se în pericol nu doar proiectele de dezvoltare, ci și stabilitatea social-economică.
Potrivit surselor diplomatice, această discuție intervine pe fondul unor dezbateri intense în cadrul Uniunii Europene, unde se analizează modalități de accelerare a tranziției către energie verde, fără a sacrifica totodată stabilitatea economică a statelor membre. Bulgaria și Polonia au manifestat deja rezerve similare, cerând și ele prelungiri de termene sau adaptări la condițiile locale. România, având un mix energetic încă dependent de resurse fosile și ponderi considerabile de energie din surse tradiționale, consideră că un calendar prea restrâns ar putea avea consecințe negative majore asupra sectorului industrial și a cetățenilor.
Implicații pentru România și poziția guvernului
Această poziție a fost exprimată anterior și în cadrul consultărilor tehnice cu autoritățile europene, dar devine acum o chestiune de viteză și prioritate politică. Potrivit surselor, România solicită ca legislația europeană referitoare la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră să nu fie transpusă automat, ci să beneficieze de o perioadă de ajustare mai largă, în special pentru industriile cele mai vulnerabile.
Președintele Nicușor Dan a subliniat relevanța susținerii, spunând că “destabilizarea economică nu este o soluție pentru tranziție”. El a adăugat că trebuie găsite soluții pentru a asigura atât angajamentele climatice ale Uniunii, cât și protejarea intereselor naționale, mai ales în zonele cu un istoric industrial greu.
Contextul european și provocările viitoare
Decizia de a cere o perioadă de tranziție mai lungă vine într-un moment în care Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul pentru o economie neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Totuși, tranziția rapidă către energie verde impune un efort mare de adaptare pentru țările care nu și-au consolidat încă infrastructura sau care depind în mare măsură de resurse tradiționale.
Între timp, Comisia Europeană dedică atenție continuă monitorizării și ajustării calendarului, creând un dialog deschis cu statele membre. În această luptă pentru echilibru, România speră să obțină termene mai flexibile, pentru a putea implementa tranziția în condiții care să nu compromită stabilitatea economică.
Discuțiile de săptămâna viitoare, în cadrul Consiliului European, vor fi un test pentru capacitatea liderilor europeni de a ajunge la un consens în privința modului în care trebuie să înainteze cu ambițiile climatice, fără a compromite însă și interesele economice ale fiecărei națiuni. România și-a reafirmat ieri dorința de a fi parte activă în aceste dezbateri, sperând ca poziția ei să fie înțeleasă și respectată în procesul decizional european.
