Conform Antena 3: Președintele Klaus Iohannis a convocat liderii politici ai fostei coaliții de guvernare la Palatul Cotroceni, marți după-amiază, pentru o discuție finală privind proiectul Legii salarizării unitare. Șeful statului dorește ca actul normativ să fie dezbătut și adoptat de Parlament, conform surselor Antena 3 CNN. De asemenea, săptămâna viitoare, președintele Iohannis va relua discuțiile cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR despre formarea unui nou guvern, pe fondul unei crize politice care durează de aproape patru luni.nnÎn cadrul discuției de marți, 11 august, de la Cotroceni, accentul va cădea strict pe proiectul Legii salarizării unitare. Președintele Iohannis va insista pe adoptarea legii într-o sesiune extraordinară a Parlamentului și va evalua șansele de a obține un vot favorabil, în contextul în care proiectul întâmpină opoziție din partea sindicatelor și a unor partide politice.nnMinistrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a făcut un apel către partide, sindicate și angajați să nu blocheze adoptarea legii, descriind-o drept „ultima șansă pentru Legea salarizării unitare”. Oficialul a reiterat că proiectul nu va duce la scăderea veniturilor salariale pentru niciun angajat din sectorul public și că, pentru două treimi dintre aceștia, vor fi prevăzute creșteri.
Apelul lui Pîslaru și modificările aduse legii
Dragoș Pîslaru a subliniat pe Facebook importanța adoptării legii pentru îndeplinirea unui jalon critic din PNRR, care ar debloca 770 de milioane de euro pentru investiții. El a precizat că este probabil ultima săptămână în care se poate obține un acord politic pe această reformă, termenul limită fiind 31 august. Legea, amânată timp de patru ani, a fost supusă, potrivit ministrului, unei campanii masive de dezinformare. Proiectul alocă aproximativ 12 miliarde de lei pentru corectarea inechităților și stabilirea unui cadru predictibil pentru cheltuielile salariale.nnMinistrul a combatut opoziția la proiect, atribuind-o parțial dezinformării și parțial temerilor politice legate de pierderea narativului cu „tăierile” salariale, în cazul în care legea ar trece și ar fi considerată un succes al Guvernului. Adoptarea legii ar asigura predictibilitate salarială și ar elimina promisiunile electorale de creșteri salariale în an electoral, eliminând, de asemenea, discreționarul în stabilirea veniturilor.nnPîslaru a menționat că legea a fost modificată în ultimele trei săptămâni, cu precădere pentru sectoarele sanitar și educație. În domeniul sănătății, au fost făcute corecții și detalii legate de sporuri și matricea de diferențiere a coeficienților, precum și o încadrare corectă pentru personalul TESA, care ar duce la creșteri salariale. Pentru educație, s-au îmbunătățit condițiile de plată cu ora și indemnizația de dirigenție, cu posibilitatea unei măriri substanțiale a grilelor și coeficienților eșalonată până în 2028.
Scandal pe Legea salarizării și criza politică
Premierul interimar Ilie Bolojan declarase anterior că legea ar putea fi adoptată în una-două săptămâni dacă ar exista „efort și înțelegere” din partea liderilor politici. Discuțiile de la Cotroceni au fost marcate de dispute între ministere, cu nemulțumiri exprimate de miniștrii Educației și Sănătății. Proiectul a declanșat proteste în mai multe sectoare publice, personalul medical fiind deja în grevă de avertisment. Angajații din sistemul public cer modificări, amenințând cu noi acțiuni de protest. Dragoș Pîslaru a atras atenția că modificările cerute de sindicate ar putea duce la o creștere a bugetului la 20 de miliarde de lei, peste plafonul de 12,1 miliarde de lei negociat cu Comisia Europeană.nnPSD și UDMR au contestat proiectul. Social-democrații au transmis o scrisoare Comisiei Europene, solicitând clarificări și amenințând că nu vor vota legea în forma actuală. Legea salarizării unitare este un jalon crucial în PNRR, cu termen de adoptare 31 august 2026, pentru a nu pierde aproximativ 700 de milioane de euro.nnPe lângă dezbaterea pe Legea salarizării, președintele Iohannis va discuta săptămâna viitoare și despre criza politică. Acesta dorește să evalueze premisele formării unui nou guvern, după eșecul numirii lui Eugen Tomac și Adrian Veștea. Președintele a afirmat că nu va nominaliza un nou premier până nu va avea certitudinea că există șanse reale de învestire a unui guvern. Pe masă rămân variantele unui guvern tehnocrat sau minoritar. PSD continuă demersurile pentru un guvern minoritar, cu sau fără Sorin Grindeanu premier, în timp ce PNL a adoptat o rezoluție prin care refuză formarea unei coaliții cu PSD. Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026 și funcționează cu puteri limitate.
Sursa: Antena 3
