Un sistem de calcul bazat pe neuroni cultivați în laborator a fost prezentat recent de compania australiană Cortical Labs, oferind o perspectivă diferită asupra viitorului inteligenței artificiale. Dispozitivul numit CL1 combină neuroni obținuți din celule stem cu cipuri din siliciu echipate cu microelectrozi, punând bazele pentru un „computer biologic” capabil să ruleze cod și accesibil chiar și prin platforme cloud. Această tehnologie promite avantaje legate de eficiența energetică și de potențiala aplicabilitate în cercetarea medicală, însă ridică și întrebări etice și științifice despre limitele biocomputingului.
Modul de funcționare al noului sistem
Sistemul dezvoltat de Cortical Labs permite creșterea neuroni în laborator, apoi integrarea lor pe cipuri echipate cu microelectrozi. Acești neuroni pot trimite și primi semnale electrice, astfel încât cercetătorii pot „dialoga” cu rețeaua de celule și pot interpreta reacțiile acestora în timp real. Compania susține că a reușit să standardizeze și să simplifice acest proces, reducând considerabil timpul și resursele necesare pentru astfel de experimente, comparativ cu metodele tradiționale. Dispozitivul CL1 este detaliat drept primul „computer biologic” care poate fi rulat cu ajutorul codului și accesibil și prin platforme cloud, facilitând cercetarea și dezvoltarea în domenii precum medicina sau neuroștiințele.
Promisiuni și limite ale tehnologiei
Protagoniștii proiectului afirmă că neuroni crescuți în laborator pot învăța și procesa informații cu eficiență energetică superioră sistemelor digitale. Un argument în această direcție este capacitatea unui creier uman sau a rețelelor simple de neuroni de a învăța din câteva exemple, în contrast cu modelele de machine learning ce necesită mii sau zeci de mii de date. Cortical Labs vede în această tehnologie o alternativă pentru cercetarea biomedicală, în special pentru modelarea bolilor neurologice sau testarea reacției celulelor la tratamente, într-un mod mai etic decât testele pe animale. Totodată, neuronii obținuți din probe biologice donate pot reflecta trăsături genetice ale donatorilor, deschizând noi perspective în medicină personalizată.
Cu toate acestea, experții semnalează limitele actuale ale acestei tehnologii. O rețea simplă de neuroni umani poate să nu aducă avantaje semnificative față de sistemele clasice de calcul pentru anumite sarcini. În plus, exprimă preocuparea legată de dezvoltarea unor structuri biologice mai complexe, având în vedere riscul apariției unor forme rudimentare de conștiință sau experiență. Deși nu există dovezi concrete care să indice că CL1 s-ar apropia de astfel de niveluri, aceste întrebări ridică probleme etice și de reglementare pentru viitor.
Riscurile morale și preocupările legate de potențiala conștiință artificială sunt intens discutate în comunitatea științifică. În prezent, rețelele simple de neuroni nu stârnesc controverse majore, însă libertatea de a crea structuri mai avansate ar putea necesita reguli și supraveghere adecvată. Cortical Labs afirmă că tehnologia poate funcționa luni în șir cu un consum redus de energie, atât timp cât neuronii sunt menținuți în condițiile necesare de supraviețuire, dar nu a făcut publice planuri concrete pentru utilizări comerciale sau clinice pe termen scurt.
Un aspect concret legat de viitorul acestei tehnologii a fost stabilit pentru 2026, când compania intenționează să expună un sistem funcțional și complet în cadrul unei conferințe internaționale. Aceasta va reprezenta un pas important în validarea tehnologiei și în evaluarea potențialelor aplicații și implicații ale biocomputingului.
