Neculai Onțanu, fost primar al Sectorului 2 din București și unul dintre puținii lideri locali din România cu grad de general-maior, a fost protagonistul numeroaselor controverse legate de corupție, care au marcat cariera sa politică. În cei 16 ani în care s-a aflat la conducerea sectorului bucureștean, Onțanu a reușit să atragă atât admirație, cât și critici aprinse, iar cazul său rămâne unul emblematic în lupta anticorupție din administrația locală.
Cariera și trecutul controversat al generalului Onțanu
Înainte de a intra în politică, Neculai Onțanu a avut o traiectorie profesională și academică destul de diversificată, deși mai puțin militară decât pare la prima vedere. În tinerețe, a urmat Academia „Ștefan Gheorghiu”, un curs pentru cadrele Partidului Comunist, iar ulterior și-a obținut un doctorat în domeniul securității și informațiilor, deși cu anumite suspiciuni legate de originalitatea lucrării, susținută pentru o teză coordonată de Gabriel Oprea. Între timp, a lucrat ca muncitor și maistru în construcții, experiențe ce nu i-au lipsit de contact direct cu realitățile de pe teren ale administrației locale.
Deși nu avea o carieră militară activă, neculai Onțanu a fost avansat, în 2009, la gradul de general-maior, fiind recunoscut pentru pozițiile sale politice și administrative. În momentul respectiv, avansarea sa a fost semnată de președintele Traian Băsescu, după ce fusese deja promovat printr-un decret anterior, în condițiile în care întreaga ascensiune a sa părea să aibă mai mult caracter politic decât militar.
Arestarea și condamnarea pentru corupție: un capitol dureros pentru politică
Cariera sa politică, însă, a fost întreruptă brutal în 2016, când DNA a pus capăt activității sale pentru acuzații grave de corupție. Procurorii anticorupție au acuzat că Onțanu a primit terenuri în zona Barbu Văcărescu în schimbul promovării intereselor clientelare în sectorul său. Potrivit rechizitoriului, edilul a primit o suprafață de 1.500 de metri pătrați de teren, evaluat de procurori la între 1,4 și 4,2 milioane de euro, considerându-se că aceasta a fost un mită pentru retrocedări ilegale de terenuri voluminoase, totalizând peste 83.000 mp.
Un aspect șocant al cazului îl reprezintă modul în care s-au realizat vânzările fictive ale terenurilor, cu prețuri mult sub valoarea de piață, numai pentru a crea iluzia unui transfer licit. În realitate, cele două contracte de vânzare-cumpărare semnate pentru cele 500 și, respectiv, 1.000 mp, au fost fictive, terenurile fiind transferate în contul mitei promise, după indicii clare ale DNA.
Evoluția procesului și sentința finală
După o investigație desfășurată pe parcursul a câțiva ani, Onțanu a fost trimis în judecată în 2016, iar procesul a fost unul exploziv. În ciuda unor încercări de a evita pedeapsa, Curtea de Apel București a decis inițial încetarea procesului pentru prescripție, în 2017. Însă, în 2021, Înalta Curte a revocat această decizie, pronunțând în final o sentință definitivă: trei ani de închisoare cu suspendare pentru infracțiunea de luare de mită. Judecătorii au stabilit un termen de probă de opt ani, pe parcursul cărora Onțanu trebuie să respecte anumite obligații, inclusiv control judiciar.
Ceilalți complici, inclusiv fostul secretar al Consiliului Local Sector 2, au primit pedepse cu suspendare și au fost dispuse confiscări de sume considerabile. Procurorii DNA ceruseră inițial o pedeapsă maximă de 10 ani, subliniind gravitatea faptelor și beneficiile obținute prin intermediari.
În prezent, cazul lui Neculai Onțanu rămâne un exemplu dur pentru sistemul de justiție și pentru administrația locală din Capitală, dar și un avertisment privind riscurile de corupție și influența politică în gestionarea terenurilor și bunurilor publice. În ciuda condamnării, numele său continuă să fie asociat cu o epocă în care interesele private și corupția au compromis, în modalități diferite, integritatea liderilor politici. Perspectivele viitoare ale fostului edil rămân incertain, iar cazul său servește ca lecție pentru toți cei implicați în administrarea publică.
