Copiii neanderthalieni vânau țestoase, dar nu pentru hrană, sugerează o nouă cercetare
O analiză a unui sit arheologic din Germania sugerează o perspectivă inedită asupra vieții neanderthalienilor, infirmând stereotipurile despre presupusa lor brutalitate. Descoperirile arată că aceștia vânau țestoase, nu pentru a se hrăni, ci, cel mai probabil, pentru alte scopuri. Studiul, publicat recent în revista Scientific Reports, oferă noi indicii despre complexitatea comportamentului acestor strămoși dispăruți.
Țestoasele, un trofeu mai degrabă decât un prânz
Deși se știe de mult timp că neanderthalienii vânau țestoase, noile descoperiri extină aria geografică a acestor practici. Cercetările au fost efectuate în situl paleolitic mijlociu Neumark-Nord din Germania, o zonă situată la aproximativ 1.000 de kilometri de regiunile mediteraneene, unde astfel de dovezi erau deja cunoscute. Aici, în urmă cu 125.000 de ani, neanderthalienii au vânat țestoase, lăsând în urmă urme clare de măcelărire.
Întrebarea care se pune este de ce. Pentru că, după cum explică arheologa Sabine Gaudzinski-Windheuser, de la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz, „Putem exclude aproape complet ideea că țestoasele erau consumate ca aliment”. Valorile nutriționale ale broaștelor țestoase europene de baltă (Emys orbicularis), relativ mici, nu ar fi justificat efortul de capturare. În plus, neanderthalienii aveau acces la resurse calorice semnificative, prin vânătoarea animalelor de talie mare.
Ipoteze privind utilizarea țestoaselor
O posibilă explicație este că țestoasele erau vânate de copii, spune Gaudzinski-Windheuser. Carapacele lor ar fi putut servi drept materie primă pentru unelte, precum recipiente sau linguri primitive. O altă posibilitate este utilizarea țestoaselor în scopuri medicinale, o practică înregistrată chiar până în secolul al XIX-lea. Cercetătorii subliniază dificultatea de a stabili cu certitudine motivațiile unor oameni care au trăit cu mult înainte de apariția limbajului scris și care nu au lăsat în urmă dovezi ale practicilor lor.
Descoperirile de la Neumark-Nord sugerează că strategiile de supraviețuire ale neanderthalienilor erau mult mai complexe decât simpla procurare a hranei. Ele aduc o nouă perspectivă asupra flexibilității ecologice a acestora, după cum explică cercetătoarea.
În situl din Germania, au fost găsite zeci de resturi de țestoase, datând din aproximativ 900 de ani de ocupație neanderthaliană.
