Conform Digi24: Epave naziste revin la viață pe Dunăre
Niveluri record de secetă pe Dunăre au scos la suprafață epavele a zeci de nave de război germane din cel de-al Doilea Război Mondial. Carenă ruginită și catarge rupte, odinioară purtând steagul nazist, sunt acum vizibile în sectorul sârbesc al fluviului, lângă portul Prahovo. Aceste relicve ale conflictului mondial, unele încă încărcate cu armament, aparțin flotei germane de la Marea Neagră, scufundată deliberat de naziști în retragere în fața avansării sovieticilor.
Istoricii estimează că până la 200 de astfel de nave au fost scufundate în septembrie 1944 în zona defileului Dunării, sub focul artileriei sovietice. Intentia naziștilor a fost de a bloca înaintarea flotei militare sovietice pe fluviu. Epavele au devenit, în timp, un obstacol major pentru navigație, în special în perioadele de secetă când nivelul apei scade drastic. Uniunea Europeană a demarat un program pentru eliminarea acestor pericole, însă dificultatea poziționării lor în albia Dunării îngreunează operațiunile.
Impactul secetei asupra infrastructurii energetice
Situația secetei pe Dunăre a generat deja măsuri de urgență în România și Ungaria, ambele țări confruntându-se cu probleme legate de funcționarea centralelor nucleare. În România, autoritățile au fost nevoite să construiască un dig temporar pentru a redirecționa apă către singurul reactor nuclear funcțional de la Cernavodă. De asemenea, Ungaria a fost la un pas de a opri complet centrala nucleară de la Paks, nivelul apei scăzând periculos de mult.
Ambele centrale, Paks și Cernavodă, utilizează apa din Dunăre pentru procesul de răcire. Pe fondul scăderii dramatice a debitului fluviului, Bucureștiul și Budapesta au fost nevoite să mărească importurile de energie electrică și să apeleze la măsuri de reducere a consumului impuse populației și companiilor.
Seceta pe Dunăre, un fenomen cu potențial repetitiv
Analistul Bogdan Maioreanu subliniază că seceta de pe Dunăre nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-un model climatic continental îngrijorător. Criza energetică actuală, declanșată de debitul record de scăzut al Dunării, reprezintă o problemă pe termen scurt, dar are potențialul de a se repeta în anii următori, pe măsură ce temperaturile globale continuă să crească.
Maioreanu atrage atenția asupra necesității investițiilor majore în capacitățile de producție, transport și stocare a energiei electrice. ANRE estimează că România are nevoie de investiții între 40 și 50 de miliarde de euro până în 2030 pentru a consolida infrastructura energetică. Proiecte cheie, de la explorarea zăcămintelor de gaze, la noi unități nucleare și centrale pe gaz, trebuie accelerate prin eliminarea blocajelor legislative. Europa se confruntă cu cea mai rapidă încălzire globală, iar aproximativ 70% din râurile europene au debite sub medie.
În cazul României, debitul Dunării a scăzut sub 1.500 de metri cubi pe secundă la sfârșitul lunii iulie 2026, mult sub media sezonieră, forțând Nuclearelectrica să oprească un reactor la Cernavodă. Guvernul a declarat alertă națională pentru luna august, avertizând asupra posibilei pierderi a 20% din producția de energie electrică. Pe lângă acestea, centralele hidroelectrice de la Porțile de Fier, care deservesc România și Serbia, funcționează la sub 50% din capacitate din cauza debitului redus al Dunării.
Sursa: Digi24
