De la încrederea în progres la îngrijorare: cum tehnologia și schimbările din școli au afectat dezvoltarea cognitivă a noii generații
Timp de decenii, am trăit cu convingerea că următoarea generație va fi, automat, mai inteligentă, mai adaptabilă și mai capabilă să navigheze într-un viitor tot mai complicat. Însă, ultimele constatări științifice și observațiile din teren indică o altă realitate: dezvoltarea cognitivă a tinerilor s-a intuité fie stagnată, fie chiar inversată în ultimii douăzeci de ani. O dovadă clară vine din analiza studiilor internaționale și din măsurătorile realizate în diverse țări dezvoltate, unde performanțele elevilor în teste standardizate arată semne de regres.
Efectul Flynn și apariția reversului
Pentru multă vreme, a fost crezut că nivelul intelectual al populației crește odată cu trecerea timpului, grație stilului de viață mai complex și accesului la educație. Fenomenul cunoscut ca „efect Flynn” atesta această tendință de progres constant. Însă, din ultimul deceniu, specialiștii observa o încetinire sau chiar o reversare a acestor creșteri, în special în Scandinavia, unde rezultatele la teste au stagnat sau s-au înrăutățit în anumite grupuri de vârstă. De exemplu, în Norvegia și Danemarca s-au înregistrat chiar scăderi ale scorurilor la evaluări naționale și internaționale.
Impactul digital și al distragerilor
Un factor critic în această evoluție este reprezentat de utilizarea excesivă a tehnologiei digitale, în special în timpul orelor de școală. Multe studii, inclusiv cele ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, evidențiază faptul că elevii distrași de ecrane sau de notificări în timpul lecțiilor obțin rezultate mai slabe. Nu este însă o chestiune simplă despre ecrane, ci despre modul în care tehnologia este folosită: dozajul și scopul utilizării devin decisive. Este clar că, moderat, dispozitivele pot sprijini procesul educațional, dar excesul, în special pentru distragere recreațională, tinde să submineze concentrarea și performanța cognitivă.
Modelul danez: de la digitalizare la întoarcerea la analogic
În contrast cu tendința globală, Danemarca a decis să reducă drastic utilizarea tehnologiei în școli, explicând această schimbare prin observații directe ale profesorilor despre deteriorarea capacității de concentrare și fragmentarea atenției. În multe unități școlare, elevii trebuie să lase telefoanele într-un seif la începutul zilei, pentru a evita zgomotul și tentațiile aplicațiilor de pe telefon. În 2025, Parlamentul danez a aprobat legea pentru introducerea unor școli „fără telefon”, începând cu anul școlar 2026/2027, o măsură menită să creeze un mediu mai propice învățării și socializării.
Guvernul de la Copenhaga nu se limitează la școală: planurile pentru perioada după ore includ interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 15 ani, o inițiativă care reprezintă o încercare de a proteja tinerii de capcana digitală. La nivel european, dezbaterile despre limitarea accesului minorilor la platforme online capătă tot mai multă relevanță, fiind considerată o metodă de a învăța tinerii să folosească tehnologia cu responsabilitate.
Ce ar trebui să facem pentru a nu rămâne pasivi
Efectele negative ale tehnologiei nu trebuie să ne sperie sau să ne determine să respingem complet digitalul din educație, ci să adoptăm o abordare echilibrată. Primul pas constă în crearea unor momente și spații în care atenția profundă nu este întreruptă de notificări sau alte tentații; chiar și simple reguli, cum ar fi staționarea telefoanelor în anumite zone sau perioade ale zilei, pot aduce rezultate. În plus, implicarea în discuții despre reguli și responsabilitate devine esențială, mai ales în școlile din România, unde tematica digitală începe să fie integrată în politicile educaționale.
Pe termen lung, școlile trebuie să găsească un echilibru inteligent între tehnologie și metode tradiționale. Pentru că, în final, nu este vorba doar despre eliminarea completă a digitalului, ci despre a învăța să îl folosim cu măsură și scop. Danemarca pare să fi înțeles această lecție dificilă: atenția este noua resursă rară a secolului, iar eșecul de a o gestiona corect riscă să submineze tot ceea ce învățăm pentru a forma tineri pregătiți pentru un viitor incert.
