Conform Europafm.ro: Agenția de evaluare financiară Moody’s a menținut ratingul pentru România, plasând țara pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, dar cu o perspectivă negativă. Această decizie subliniază riscuri pe termen mediu ridicate, amplificate de instabilitatea politică și absența unui guvern cu puteri depline. Cu toate acestea, România a evitat o retrogradare, experții notând progresele înregistrate în reducerea deficitului bugetar.
Progresele fiscale, umbrite de incertitudinea politică
Potrivit consultantului economic Adrian Negrescu, succesul în limitarea deficitului bugetar reprezintă un aspect pozitiv notabil, reflectând o restructurare semnificativă a cheltuielilor publice. „Partea bună e că guvernul a reușit să reducă deficitul bugetar, adică diferenta dintre cât încasăm noi din taxe și impozite și cât cheltuim. Altfel spus, este o restructurare semnificativă a cheltuielilor publice care s-a simțit inclusiv în această decizie a Moody’s”, a explicat Negrescu pentru Europa FM.
Cu toate acestea, lipsa unui executiv stabil constituie principalul motiv de îngrijorare pentru agențiile de rating. „Partea proastă este că nu avem un guvern. Iar cei de la Moody’s asta reclamă și de aceea ne mențin pe această treaptă negativă în ceea ce privește ratingul țării, faptul că nu avem practic o putere executivă capabilă să se țină de cuvânt și să urmeze până la urmă planurile de restructurare a cheltuielilor publice, practic de reformă în ceea ce privește economia românească”, a adăugat expertul.
Și agenția Fitch a adoptat o poziție similară, menținând același rating pentru România, cu perspectivă negativă. Se anticipează că și Standard & Poor’s va urma aceeași linie în toamnă. Totuși, Adrian Negrescu crede că țara mai are timp să-și îmbunătățească situația până la următoarea evaluare de țară, programată pe 2 octombrie.
O cale spre stabilitate: Guvernare și reforme asumate
Îmbunătățirea ratingului depinde, în viziunea consultantului, de formarea unui guvern stabil, capabil să-și asume proiecte concrete de țară. Printre acestea se numără reducerea cheltuielilor statului, restructurarea aparatului public și reforma administrativă, având în vedere că structura administrativă actuală datează din anii ’60.
De asemenea, Negrescu subliniază necesitatea demarării privatizărilor, esențiale pentru a aduce fonduri la buget și pentru a stimula economia. „Eu cred că da, eu cred că este timpul de a construi un guvern, de a avea o coaliție care să-și asume niște proiecte de țară: reducerea cheltuielilor statului, restructurarea aparatului public, reforma administrativă. Gândiți-vă că noi funcționăm cu aceeași structură administrativă din anii ’60. Să facem privatizările pe care ni le-am asumat și sunt absolut necesare pentru a aduce bani la buget și, practic, să dăm curaj economiei să repornească”, a menționat el.
O altă direcție importantă este aderarea la euro, un proiect de țară pe care România ar trebui să-l urmeze, similar Bulgariei. „Trebuie să urmăm exemplul Bulgariei și să ne asumăm inclusiv proiectul ăsta de țară, aderarea la euro. Dar pentru asta e nevoie de voință politică și de mai puțin zgomot pe scena politică și mai multe fapte”, a concluzionat Adrian Negrescu.
Riscul „junk” persistă, cu implicații economice serioase
Expertul atrage atenția că România nu a scăpat încă de riscul de a ajunge în categoria de rating „junk”, denumită și categorie speculativă sau de investitii cu risc ridicat. „Din păcate, suntem țara cu cel mai ridicat risc din Uniunea Europeană. Avem toate cele trei agenții de rating S&P, Moody’s și Fitch cu perspectivă negativă, ceea ce este o combinație foarte rară în Uniunea Europeană”, a avertizat Negrescu.
Această situație plasează România „la un pas de downgradare”, un scenariu care s-ar putea concretiza în următoarele 18-20 de luni, în funcție de evoluția politică internă. „Dacă nu vom înțelege mesajul extrem de dur pe care și Fitch și Moody’s îl transmit în ceea ce privește criza politică, s-ar putea ca la un moment dat percepția lor să se schimbe, iar downgradarea la ratingul Junk să devină realitate”, a subliniat el.
O astfel de retrogradare ar avea consecințe economice directe asupra vieții cetățenilor, implicând credite mai scumpe și o posibilă depreciere a cursului euro peste pragul de șase lei. „Iar asta înseamnă credite mai scumpe, un curs euro care ar fi mai mare, peste șase lei, înseamnă practic o viață mai scumpă pentru noi toți”, a conchis consultantul economic.
Sursa: Europafm.ro
