Republica Moldova în întârziere cu plata cotizației pentru Comunitatea Statelor Independente, planurile de retragere devin mai urgente
Republica Moldova se confruntă cu o restanță de 100.000 de euro la plata cotizației de stat ca membru al Comunității Statelor Independente (CSI), o organizație formată după destrămarea URSS, din care autoritățile de la Chișinău intenționează să se retragă complet până la sfârșitul anului 2026. Confirmarea acestei datorii a fost făcută de ministrul moldovean de externe, Mihai Popşoi, marți, adăugând o nouă dimensiune aliniamentului politic și financiar al țării în contextul reconfigurării relațiilor internaționale.
Prăpastia financiară în cadrul CSI și ambițiile de retragere
Datoria de 100.000 de euro reprezintă o sumă relativ mică, însă simbolic, ea evidențiază dificultățile financiare și indecizia Guvernului de la Chișinău de a menține angajamentele față de această organizație regională. Cu toate că Moldova a fost, în trecut, una dintre cele mai active membre ale CSI, recent, autoritățile moldovene au deschis un proces clar de distanțare, motivată atât de costuri, cât și de dorința de a-și redefine relațiile externe.
“Moldova plătește restanța, deși intenționăm să părăsim CSI până la finalul anului 2026,” a declarat oficialul moldovean. Decizia de a renunța la membrii organizatiei a fost anunțată oficial recent, fiind interpretată atât ca o mișcare de consolidare a poziției internaționale a Chișinăului, cât și ca o manifestare a frustrării față de unele decizii și limitări impuse de organismele regionale.
Contextul geopolitic și motivele de retragere
Reorientarea strategică a Moldovei către parteneri occidentali, precum Uniunea Europeană și Statele Unite, a fost unul dintre factorii principali care au alimentat ambiția de a dezvolta o relație mai independentă de cea cu CSI. În ultimii ani, tensiunile interne și presiunile externe, în special din partea Rusiei, au dus la o reevaluare a alianțelor regionale și a beneficiilor cooperării în cadrul organizației din fostul spațiu sovietic.
Rusia, principalul actor în cadrul CSI, a urmărit în mod frecvent să-și mențină influența asupra cetățenilor și liderilor moldoveni, adesea prin presiuni economice și geopolitice. În acest context, decizia Chișinăului de a se retrage definitiv din organizație poate fi interpretată ca un pas strategic în direcția consolidării relațiilor cu Blocu Occidental și ca parte a unei politici de aliniere mai apropiată cu valorile democratice și europene.
Impactul asupra relațiilor regionale și perspectivele de viitor
Retragerea Moldovei din CSI nu va fi, însă, lipsită de provocări. În timp ce autoritățile de la Chișinău insistă că intenționează să-și reducă dependența de influența rusească în plan regional, există destule semne că această decizie ar putea avea implicații asupra unor aspecte precum cooperarea economică, securitatea regională sau schimburile culturale.
Deși tot mai clar, planurile de a completa retragerea până la 2026 accentuează tendința Moldovei de a-și reafirma independența bastionându-se pe alte parteneriate. În același timp, experții sugerează că acest proces va necesita timp și efort pentru a asigura o tranziție ordonată și pentru a evita eventuale repercusiuni economice sau politice în cadrul regiunei.
În această etapă, Guvernul de la Chișinău pare să își asume riscul de a renunța la statutul de membru al CSI ca pe o declarație clară de independență și o reafirmare a dorinței de a întări legăturile cu partenerii occidentali. Rămâne de văzut dacă, în contextul geopolitic extrem de volatil în regiune, această strategie se va dovedi a fi una de succes, în condițiile în care Moldova continuă să își redefinească identitatea politică și internațională.
