Aproximativ 300 de mercenari români, implicați în misiuni în Congo, au scăpat cu viață după ce s-au predat rebelilor M23. O negociere condusă de un fost combatant din Legiunea Străină a jucat un rol crucial în salvarea acestora, evitând o execuție sigură.
Misiuni în Congo: Salarii tentante și realități dure
Majoritatea mercenarilor erau foști angajați ai Armatei sau ai Ministerului Afacerilor Interne. Aceștia au fost recrutați sub comanda lui Horațiu Potra, cu promisiunea unui salariu lunar de 5.000 de euro. Misiunea lor principală era de a instrui armata congoleză.
Sursele au dezvăluit că mulți dintre soldații congolezi se confruntau cu probleme legate de consumul de alcool și droguri, fapt ce ducea la indisciplină. Situația s-a deteriorat ulterior când Vasile Badea, fost polițist în cadrul trupelor speciale ale Poliției Capitalei, a fost ucis în timpul unui atac, soldații congolezi alegând să fugă de pe câmpul de luptă.
Negocieri salvatoare și speculații financiare
În momentul în care rebelii M23 au preluat controlul în provincia Nord-Kivu, la începutul anului trecut, un număr considerabil de români se aflau în zonă. Aceștia s-au predat, dar au fost puși în fața unei decizii: execuția. Totuși, intervenția unui fost luptător din Legiunea Străină, cu o bună cunoaștere a limbii franceze, a schimbat cursul evenimentelor. Acesta a negociat cu reprezentanții M23, argumentând că românii nu participaseră la lupte.
O altă problemă majoră era reprezentată de lipsa plăților. Mercenarii nu fuseseră remunerați timp de trei luni, deși Horațiu Potra îi asigurase că își vor primi banii. Au existat speculații conform cărora cei trei milioane de dolari găsiți în seiful lui Potra, în urma descinderilor DIICOT, ar fi fost destinați plății mercenarilor.
Procurorii DIICOT îl acuză pe Horațiu Potra de tentativă de lovitură de stat.
