Ministrul Muncii pune punctul pe „i”: dacă legea salarizării din învățământ nu va fi supusă consultărilor cu sindicatele până la jumătatea lunii aprilie, va demisiona
Liderii din domeniul educației stau din nou în aşteptarea unor măsuri concrete din partea autorităților, iar tensiunile din sistem se adâncesc pe fondul promisiunilor repetate privind creșterea salariilor și reformarea salariului unic. În mod surprinzător, ministrul Muncii, Florin Manole, a făcut un anunț clar și ferm despre angajamentul său personal, dacă situația nu se va schimba până la jumătatea lunii aprilie.
Declarația a venit în cadrul unei intervenții în direct la antena CNN România, răspunzând la întrebările sindicaliștilor și ale mass-media referitoare la promisiunile guvernamentale din domeniul educației, dar și la nivelul de încredere – sau, mai bine spus, lipsa acestuia – față de măsurile anunțate anterior. Manole a spus că va demisiona dacă legea salarizării nu va primi, până la termenul stabilit, ocazia de a fi discutată și îmbunătățită în consultare cu reprezentanții sindicatelor, acordând o importanță crescută dialogului social.
Contextul dezbaterilor: promisiuni repetate, aşteptări nerezolvate
De mai bine de un an, sistemul de învățământ din România trăiește în incertitudine. Deși an de an salariile din educație sunt ridicate în discursurile oficialilor, realitatea din teren este mult mai dură: cadrele didactice și personalul auxiliar continuă să primească salarii sub nivelul așteptărilor, iar reformele promise par să se îndepărteze, de multe ori, de pe agenda guvernanților.
În ultimele luni, temerile sindicaliștilor s-au amplificat, întrucât măsurile anunțate de Ministerul Educației nu au intrat efectiv în dezbatere sau nu au fost implementate, iar profesorii și personalul didactic sunt tot mai sceptici că angajamentele guvernamentale vor fi onorate. Probleme precum salariile mici, lipsa unor creșteri substantiale și nesatisfacerea cererilor pentru un salariu motivant au dus la o stare de nemulțumire generalizată.
Florin Manole, o figură relativ nouă în Ministerul Muncii, a încercat însă să transmită un semnal de claritate și fermitate: dacă până la jumătatea lunii aprilie nu se va ajunge la un dialog concret, guvernul nu va avea altă soluție decât să se retragă. În cazul în care legea salarizării nu va fi supusă consultărilor cu sindicatele, el şi-a asumat chiar riscul de a-și depune mandatul.
„Voi demisiona dacă legea salarizării nu ajunge în etapa de consultări cu sindicatele până la jumătatea lunii aprilie. Nu pot accepta situația în care promisiunile rămân doar pe hârtie, iar personalul din sistemul educațional continuă să fie tratat cu indiferență”, a declarat ministrul. Această poziție face parte dintr-un efort de a scoate în evidență seriozitatea și de a presiona factorii de decizie politică să se angajeze cu adevărat în dialog.
Rezultatul acestei teme de discuție rămâne crucial pentru tensiunile din învățământ și pentru stabilitatea sistemului educațional, amenințat de o criză a resursei umane și de o percepție tot mai critică față de implicarea guvernului. În ultimele săptămâni, protestele și greva generală a profesorilor au arătat clar că, fără măsuri concrete și sobre, nivelul de nemulțumire va continua să crească, periclitând chiar procesul educațional în sine.
Pentru moment, așteptările sunt fixate pe scadența anunțată de oficialul Ministerului Muncii. Totodată, aceste declarații intensifică presiunea asupra ministrului Educației și a întregii echipe guvernamentale, care trebuie să găsească soluții care să răspundă cererilor din teren și să reînnodească încrederea cadrelor didactice, deja fragilă după ani de promisiuni încălcate.
Rămâne de văzut dacă guvernul va reuși să îndeplinească această condiție extrem de strictă până la data-limită stabilită, sau dacă, în cazul unui refuz, va fi pus în fața unei crize majore în sistemul educațional. În orice caz, politicienii au acum o responsabilitate uriașă: să ia în serios așteptările celor care formează viitorul țării, altfel riscă să plătească un preț greu pe termen lung.
