Ministrul Muncii: 2026 va fi dificil pentru românii cu venituri mici, pensiile și salariile rămân înghețate în 2023

2026 se anunță un an dificil pentru românii cu venituri modeste, avertizează ministrul Muncii

Un an dificil pentru categoriile vulnerabile ale societății este previzionat de ministrul Muncii, Marian Rădulescu, care a subliniat, duminică, la Digi24, impactul combinat al creșterii TVA-ului, inflației galopante și majorării impozitelor, fenomene ce vor pune presiune pe bugetele familiilor cu venituri reduse în anul 2026. Declarațiile oficialului vin într-un context în care economiștii și experții avertizează deja asupra unei perioade de provocări economice majore, accentuate de criza inflației și politicile fiscale adoptate de guvern.

Contextul economic actual și impactul asupra cetățenilor cu venituri mici

Un prim semnal de alarmă a fost tras în ultimele săptămâni de către analizele economice conform cărora inflația, aflată la cel mai înalt nivel din ultimii ani, va continua să erodeze puterea de cumpărare a populației și în următorii ani. În plus, creșterea TVA-ului – o măsură discutată în cele mai recente dezbateri legislative – va determina scumpiri semnificative pentru bunuri și servicii de bază.

„2026 va fi un an dificil pentru românii cu venituri mici, din cauza TVA, inflației și impozitelor crescute”, a declarat ministrul Rădulescu, explicând că polițele fiscale și economice trebuie reconsiderate pentru a nu lăsa în urmă segmentul populației cele mai vulnerabile. El a adăugat că măsurile fiscale în vigoare vor avea un impact direct asupra vieții cotidiene a cetățenilor, mai ales celor care se bazează pe salarii mici sau pensii, pentru care orice creștere a prețurilor devine o povară.

Creșterea impozitelor locale și efectul asupra familiilor

Una dintre cele mai concrete măsuri discutate recent a fost majorarea impozitelor locale, o chestiune de interes major pentru mulți cetățeni. Ministrul a confirmat că aceste taxe au înregistrat o creștere semnificativă, fapt ce poate fi remarcat deja în bugetele familiilor. El a exemplificat situația proprie, menționând că soția sa a plătit aproximativ 1.200 de lei pentru impozitele locale, un cuantum considerabil comparativ cu anii anteriori.

Această creștere nu este una izolatval, ci parte a unei strategii fiscale mai ample, în încercarea guvernului de a acoperi deficitul bugetar și de a susține proiecte de infrastructură și social-spitale, dar în detrimentul cetățenilor cu venituri modeste. Potrivit experților, această politică fiscală riscă să adâncească inegalitățile sociale, în condițiile în care cei cu venituri reduse vor avea dificultăți tot mai mari în a-și acoperi cheltuielile de bază.

Perspective și reacții ale pieței și societății civile

În timp ce guvernul susține că măsurile financiare sunt necesare pentru stabilitatea economiei, opoziția critică, afirmând că acestea vor afecta cel mai grav segment al populației. Economiștii avertizează că, dacă aceste măsuri nu vor fi însoțite de politici de sprijin pentru categoriile vulnerabile, riscul unui val de sărăcie și excluziune socială va fi aproape inevitabil.

Pe fondul acestor tensiuni și al incertitudinilor, aproape sigur va urma o perioadă în care dialogul între factorii politici, mediul de afaceri și societatea civilă se va intensifica. În plus, cetățenii așteaptă măsuri concrete de sprijin, pentru a face față creșterii costurilor și instabilității economice preconizate. În acest context, perspectivale pentru următorii ani rămân incert, iar toate semnalele indică faptul că deciziile politice și economice viitoare vor fi decisive pentru modul în care România va reuși să facă față acestor provocări.

Laura Moldovan

Autor

Lasa un comentariu