Evadarea unui deținut turc din penitenciarul Rahova scoate la iveală problemele sistemului penitenciar din România
Evadarea unui deținut turc din Penitenciarul Rahova a readus în discuție vulnerabilitățile și insuficiențele sistemului penitenciar românesc, într-un moment în care autoritățile susțin că aceste incidente sunt excepționale. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat, marți seara, pentru B1TV, că ceea ce s-a întâmplat recent „nu reflectă un fenomen larg răspândit”, dar a arătat clar că resursele limitate și managementul defectuos pot pune în pericol securitatea în penitenciarele din țară.
Evadarea din Penitenciarul Rahova: un incident izolat sau un semnal de alarmă?
Deocamdată, incidentul privind evadarea unui deținut turc din Rahova reprezintă un eveniment aproape unic, susține oficialul. “La 3.000 de permisii acordate anual, astfel de situații sunt rare, extrem de rare”, a afirmat Radu Marinescu, lansând un apel la calm și la responsabilitate în gestionarea problemei. Totodată, el a subliniat că “autoritățile nu dispun întotdeauna de resursele necesare pentru a supraveghea eficient toți deținuții beneficiari de permisii, iar aceasta poate fi o breșă în sistem.”
Manipularea resurselor și a personalului în condițiile în care numărul de permisiuni a crescut, dar bugetele destinate siguranței nu s-au actualizat corespunzător, reprezintă o preocupare tot mai acută. În plus, evadarea de la Rahova nu doar că afectează încrederea publicului în autorități, ci și scoate în evidență nevoia urgentă de reforme structurale, menite să asigure o supraveghere mai eficientă.
Situația permisiei: dintre dreptul la reintegrare și riscurile la păstrare
Permisiile de ieșire temporară din penitenciar sunt, conform legislației, un instrument de reintegrare socială, folosit pentru a pregăti deținuții pentru reintrarea în comunitate. Cu toate acestea, gestionarea unor astfel de privilegi și riscurile asociate necesită o supraveghere strictă, sustin experții în securitate penitenciară. În România, însă, această supraveghere tinde să fie insuficientă din cauza lipsei personalului, dar și a dificultăților logistice.
„Sistemul penitenciar nostru încă nu a reușit să găsească un echilibru între dreptul la reintegrare și asigurarea siguranței publice”, explică specialistul în drept penal, avocatul Ioan Popescu. El subliniază că, în condițiile sistemului actual, trebuie investit mai mult în tehnologie și în personal pentru a preveni astfel de incidente.
Măsuri și perspective de reformă: Rezolvare necesară pentru siguranța publică
Potrivit oficialilor, recent a fost anunțată intensificarea verificărilor și creșterea numărului de supraveghetori în penitenciare, însă măsurile pot fi considerate abia un pas în direcția corectă. Primește, de asemenea, o atenție sporită utilizarea tehnologiei de monitorizare electronică și crearea unui sistem mai integrat de control.
Radu Marinescu a recunoscut că, în prezent, sistemul trebuie să se adapteze la realitate pentru a evita noi incidente. „Este o problemă complexă, care necesită reforme profunde, nu doar măsuri temporare”, a adăugat el.
În context, autoritățile de la București se confruntă cu dificultatea de a echilibra drepturile de reintegrare a deținuților și necesitatea de a asigura siguranța societății. În timp ce oficialii promit investiții suplimentare și modernizări, rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a preveni repetarea unor astfel de evenimente.
Evadarea de la Rahova a zdruncinat încrederea în sistemul penitenciar, însă poate constitui și un semnal clar pentru autorități să accelereze reformele. În lipsa unor soluții ferme și a unor resurse adecvate, riscurile pentru siguranța publică vor continua să crească, lăsând un semn de întrebare asupra viitorului penitenciarelor din România.
