Guvernul anunță o creștere a țintei de deficit pentru 2026, situând-o spre 6% din PIB
În contextul provocărilor economice și al incertitudinilor globale, autoritățile române își ajustează planul bugetar pentru anii următori. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat marți că ținta de deficit bugetar pentru anul 2026 se îndreaptă spre 6%, o cifră mai relaxată decât cele anterioare, reflectânds eforturile de a menține echilibrul între sustenabilitatea finanțelor publice și necesitatea de a finanța investiții și servicii publice.
Ambițiile fiscale ale Guvernului pentru următorii ani
Decizia de a crește pragul deficitului bugetar la 6% din PIB pentru 2026 vine într-un moment în care economia națională trece printr-o perioadă de adaptare. În ultimii ani, România s-a confruntat cu provocări legate de creșterea cheltuielilor publice și de menținerea unei politici fiscale responsabile, mai ales în contextul crizei economice globale și al impactului pandemiei de COVID-19.
„În privința țintei de deficit, aşa cum am discutat la fiecare rectificare în parte, aceasta este spre 6%, este în discuţie şi pe parcursul elaborării bugetului şi după ce continuăm şi închidem procesul de aprobare”, a explicat ministrul Nazare. Această poziție indică o flexibilitate a guvernului în planificarea bugetară, dar și o asumare a unor provocări cu privire la sustenabilitatea finanțelor publice, în condițiile în care autoritățile încearcă să combine redresarea economică cu respectarea unor limite de deficit.
Contextul european și percepția investitorilor
Decizia de a majora plafonul de deficit este parte a unei tendințe mai largi începând cu ultimele luni, atunci când mai multe state membre ale Uniunii Europene au solicitat derogări temporare de la regulile fiscale stricte impuse de Pactul de Stabilitate și Dezvoltare. În cazul României, această ajustare poate fi interpretată ca o oportunitate de a continua investițiile în infrastructură, sănătate și educație, însă nu fără riscuri.
Pe plan internațional, piețele reacționează cu atenție la astfel de modificări, întrucât creșterea deficitului poate influența costurile de împrumut ale țării. Însă, în același timp, o abordare flexibilă face parte din strategia guvernamentală de a sprijini economia în fața noilor provocări globale, precum inflația galopantă și volatilitatea piețelor financiare.
Provocările și perspectivele următorilor ani
Pe termen mediu, autoritățile române trebuie să echilibreze între nevoia de creștere economică și obligațiile de a respecta regulile fiscale europene. Menținerea unui deficit sub 6% ar putea deveni o țintă pentru următorii ani, dacă contextul economic se îmbunătățește, dar rămâne departe de a fi o decizie definitivă.
Este de așteptat ca procesul de elaborare a bugetului pentru anii următori să țină cont de aceste noi parametrului, dar și de feedback-ul din partea Comisiei Europene și a investitorilor. De asemenea, guvernul se va concentra pe măsuri de creștere a veniturilor și pe reducerea cheltuielilor inefficiente, pentru a asigura stabilitatea fiscală.
În condițiile în care perspectivele economice naționale sunt în continuă evoluție, analiștii subliniază importanța menținerii unui dialog clar și persistent cu partenerii europeni, pentru a evita eventuale sancțiuni sau corecții fiscale care ar putea afecta relansarea economică. Guvernul pare să fie conștient de acest echilibru delicat, iar decizia de a permite un deficit de până la 6% pentru 2026 ar putea fi un pas strategic pentru consolidarea profilului fiscal al României în următorii ani.
