Europa își intensifică eforturile pentru a aproba acordul comercial cu Mercosur, dar obstacolele rămân departe de a fi depășite. În ultimele zile, Uniunea Europeană a convocat miniștrii Agriculturii din statele membre pentru o rundă decisivă de negocieri, în încercarea de a convinge țări precum Italia sau Franța să-și dea acordul pentru încheierea acordului de liber schimb, un proiect controversat care divizează Uniunea și ridică semne de întrebare privind impactul asupra industriei locale și mediului.
O încercare de salvare a acordului blocat
După mai bine de două decenii de negocieri și dispute, acordul comercial dintre UE și Mercosur — un acord ce vizează reducerea tarifelor vamale și facilitarea comerțului între blocul european și Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay — pare să fi ajuns într-un punct mort. În iunie 2019, liderii UE și cei ai statelor membre din Mercosur au anunțat semnarea preliminară a acordului, dar implementarea practică a întârziat din cauza opoziției unor state membre.
Luna trecută, Italia și Franța și-au exprimat oficial opoziția față de încheierea acestui acord, acuzând impactul său asupra agribusiness-ului și mediului înconjurător, precum și nevoia de mai mult timp pentru studiile de impact. Aceasta a făcut ca perspectiva unui acord semnat și ratificat să devină mai îndepărtată ca oricând, iar blocajul s-a adâncit. Pentru a evita un eșec total, Uniunea Europeană a convocat o ultimă rundă de discuții, cu speranța de a convinge statele pragmatice, precum Italia, să își reconsidere poziția.
Controverse și temeri în jurul acordului
Acordul Mercosur-UE a fost întotdeauna un subiect sensibil, generând dezbateri aprinse în special în rândul organizațiilor ecologiste, sindicale și ale fermierilor europeni. Criticii susțin că reducerea tarifelor vamale pentru produsele agricole, precum carne de vită, soia sau zahăr, va duce la o creștere masivă a importurilor din America de Sud, compromițând fermierii locali și agravând presiunea asupra mediului, mai ales în ceea ce privește defrișările masive din Amazonia.
De cealaltă parte, susținătorii acordului argumentează că acesta va aduce beneficii semnificative pentru economie, facilitând accesul pe piețe noi și stimulând exporturile europene, mai ales în perioade de criză economică și incertitudine. Ei subliniază că un acord de această amploare, dacă ar fi înțeles și implementat corect, ar putea să impulsioneze creșterea economică și să creeze locuri de muncă.
Un climat de incertitudine și așteptări
De aproape trei ani, negocierile pentru ratificare țin în suspans întregul proces și divizează politicile europene. În timp ce unele state precum Spania, Portugalia și Olanda își exprimă sprijinul, altele, precum Italia și Franța, adoptă o poziție critică, invocând motive ecologice și sociale. În contextul atacurilor critice din partea mediului și a organismelor de protecție a drepturilor fermierilor, liderii europeni se află în fața unei decizii dificile.
Deocamdată, runda recentă de discuții nu a adus vești bune. În timp ce oficialii europeni încearcă să găsească un compromis, presa din întreaga Europă și organizațiile civice continuă să urmărească îndeaproape evoluțiile. Se prefigurează, așadar, o perioadă de negocieri intense, în care fiecare decizie va avea implicații majore atât pentru economia europeană, cât și pentru relațiile cu America de Sud.
Privind spre viitor, mulți analizează posibilitatea ca politica europeană să trebuiască să-și ajusteze pozițiile, în condițiile în care amenințările de a renunța la acord se înmulțesc și tensiunile asupra mediului înconjurător devin din ce în ce mai acute. Rămâne de văzut dacă, în final, Uniunea va fi capabilă să găsească o formulă compatibilă între interesul economic și cele ale sustenabilității, într-un context global tot mai complex.
