România a făcut un pas major spre reformarea sistemului silvic, după ce Guvernul a adoptat oficial restructurarea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, una dintre cele mai ample reforme din ultimii ani. Măsura, anunțată de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, marchează începutul unui proces menit să eficientizeze și să controleze mai strict gestionarea pădurilor, un sector deosebit de sensibil și adesea supus criticilor pentru gestionarea defectuoasă și tăieri ilegale.
O reorganizare esențială pentru adaptarea la noile realități
Până acum, Romsilva administra aproximativ 41 de direcții silvice județene, însă noua strategie prevede centralizarea acestor structuri în 19 direcții regionale. Aceasta nu doar că va simplifica și va eficientiza procesul decizional, dar va permite și o monitorizare mai strictă a activităților și o aliniere mai bună cu standardele europene, mai ales în contextul angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. „Astăzi a fost adoptată în ședința guvernului hotărârea de guvern privind reorganizarea Romsilva. Este vorba de hotărârea de guvern care, practic, face trecerea de la cele 41 de direcții silvice la 19 direcții silvice regionale,” a declarat Buzoianu, adăugând că această schimbare este un jalon esențial pentru primirea ultimei tranșe din fondurile europene.
Reforme pentru lupta împotriva ilegalităților și pentru o mai bună gestionare
De-a lungul anilor, sistemul silvic din România a fost adesea criticat pentru cazuri de tăieri ilegale și pentru dificultățile în gestionarea eficientă a fondului forestier. Noile măsuri vizează întărirea mecanismelor interne pentru prevenirea și combaterea acestor probleme. Directorii regionali vor fi numiți prin concurs și vor semna contracte de mandat, nu de muncă, urmând să fie evaluați anual pe baza unor indicatori clari de performanță, atât financiari, cât și nefinanciari. „Performanța lor va fi evaluată anual pe baza unor indicatori clari,” a explicat ministrul, precizând că măsurile includ, printre altele, recuperarea prejudiciilor și implementarea rapoartelor de control.
Un alt focal major este monitorizarea și protejarea pădurilor. Indicatorii de performanță includ utilizarea tehnologiei de supraveghere video în zonele sensibile și reguli stricte pentru planurile de regenerare forestieră. În plus, directorii vor fi obligați să realizeze cel puțin 80% din planurile de investiții stabilite anual, asigurând o administrare responsabilă și transparentă a resurselor.
Transformarea digitală și eficientizarea economică
Un capitol important îl reprezintă și digitalizarea și debirocratizarea activităților Romsilva, planificate pentru următoarele luni. În primele șase luni, instituția va trece printr-un proces de elaborare a unui plan de măsuri pentru eficientizarea exploatărilor și reducerea pierderilor cauzate de gestionarea defectuoasă a activităților imobiliare, inclusiv a cabanelor și alte facilități aflate în patrimoniul său. De asemenea, reforma prevede separarea clară a finanțelor pentru a evita utilizarea fondurilor din administrarea pădurilor pentru alte activități, precum hoteluri sau alte proiecte secundare, care adesea generau pierderi în detrimentul adevăratului scop al regiei.
Un pas spre o pădure mai protejată și o gestionare responsabilă
Dezvoltarea și implementarea acestor reforme, după o muncă de peste jumătate de an, au fost susținute atât de Ministerul Mediului, cât și de Guvernul României, cu sprijinul președintelui și al sindicatelor. Ministrul Buzoianu speră că aceste măsuri vor duce la o gestionare mai responsabilă și mai durabilă a pădurilor, evitând abuzurile care s-au semnalat în ultimii ani și asigurând protecția resurselor naturale pentru generațiile viitoare.
Reforma Romsilva marchează începutul unei noi etape în administrarea fondului forestier național, în care transparența, responsabilitatea și tehnologia vor deveni pilonii principali. În fața acestor măsuri, speranța este ca România să devină mai eficientă și mai vigilentă în protejarea pădurilor sale, adevăratele comori naționale.
