Guvernul României a prezentat oficial planul anual de finanțare pentru anul în curs, estimat la aproximativ 265-275 miliarde de lei, o cifră menită să răspundă atât necesităților de finanțare ale statului, cât și obiectivelor fiscale și economice asumate. Această strategie de împrumutare se implementează într-un context de redresare economică după criza generată de pandemie, dar și de necesitatea de a susține măsuri sociale și investiții publice majore.
Obiectivele fiscale și nivelul de deficit planificat
Potrivit anunțurilor oficiale, bugetul pentru 2023 prevede menținerea deficitului bugetar între 6% și 6,4% din PIB. Pentru realizarea acestei ținte, autoritățile trebuie să acopere un nivel semnificativ al datoriei publice, precum și să asigure funcționarea eficientă a serviciilor publice. În acest sens, planul de finanțare include atât veniturile din taxe și impozite, cât și împrumuturile de pe piețele internaționale și interne, pentru a acoperi golurile fiscale și pentru a sprijini creșterea economică post-pandemie.
Sursa principală de finanțare: emisii pe piața internă și internațională
Estimările arată că aproape 60-65% din suma totală de circa 265-275 miliarde de lei va proveni din contractarea de datorie publică pe piața internă. În plus, partea rămasă, adică între 160 și 170 miliarde de lei, va fi accesată în principal de pe piețele externe, prin emisiuni de obligațiuni și alte instrumente financiare. Această strategie vine în contextul în care România, ca și alte state din regiune, încearcă să-și diversifice sursele de finanțare pentru a evita o dependență excesivă de finanțarea internă și pentru a menține un nivel sustenabil al datoriei pe termen lung.
Provocări și perspective pentru economia românească
Pe fondul unor economii europene în încercare de a-și reveni din impactul pandemiei, Guvernul se confruntă cu provocarea de a echilibra nevoia de finanțare cu stabilitatea fiscală. Menținerea deficitului între 6% și 6,4% din PIB vine cu riscul creșterii datoriei publice dacă randamentele obligațiunilor vor crește pe piețele financiare internaționale, sau dacă veniturile fiscale vor fi mai mici decât estimările.
Experții economici atrag atenția asupra faptului că gestionarea corectă a acestor finanțări va fi crucială pentru sustenabilitatea fiscală a țării. În același timp, autoritățile trebuie să păstreze echilibrul între necesitatea de a investi în infrastructură, sănătate și educație și responsabilitatea de a nu supraîndatora statul.
Contextul european și impactul pe termen lung
Este de remarcat că, în context european, România beneficiază de oportunități prin fonduri europene și liniile de finanțare create pentru sprijinirea statelor membre în perioada post-pandemie. Cu toate acestea, atractivitatea piețelor pentru emisiuni de obligațiuni românești va fi influențată și de stabilitatea politică și macroeconomică, precum și de percepția investitorilor asupra riscului țării.
Pe termen mediu și lung, guvernul vrea să păstreze o politică de consolidare fiscală, dar în același timp să asigure resurse suficiente pentru a susține creșterea economică și coeziunea socială. Așteptările sunt ca, în ciuda provocărilor actuale, planul de finanțare să se adapteze pe măsură ce evoluează contextul economic mondial și regional, fiind totodată un pilon al strategiei naționale de relansare economică.
Ultimele evoluții indică faptul că, deși planul de finanțare pentru 2023 pare robust și bine structurat, rămâne de văzut dacă va putea fi implementat cu succes și dacă va contribui la asigurarea unei reveniri sustenabile și stabile pentru economia românească.
