Creșterea semnificativă a plăților restante ale bugetului general consolidat în noiembrie 2025 relevă o problemă tot mai acută pentru echilibrul fiscal al țării. Potrivit ultimelor date publicate de Ministerul Finanțelor, aceste restante au crescut cu peste 28%, ajungând la aproape 860 de milioane de lei, față de aproape 672 de milioane de lei în luna octombrie. Această evoluție indică o deteriorare a situației financiare a instituțiilor publice, într-un context în care pentru multe sectoare, plata la termen a obligațiilor financiare devine tot mai dificilă.
### Creștere alarmantă a restanțelor și suspiciuni privind gestionarea bugetară
Majorarea restanțelor îngrijorează atât specialiștii, cât și actorii politici, care privesc acest fenomen ca pe un semnal de alarmă privind gestionarea fondurilor publice. În ultimele luni, plățile restante ale statului au avut o tendință ascendentă, dar avansul de peste 28% în ultimele patru săptămâni este considerat unul dintre cele mai semnificative din ultimul an.
Arianțele de peste 90 de zile, indicator utilizat pentru a estima gradul de întârziere a plăților, s-au majorat cu 62,8%, ajungând la 195,3 milioane de lei. Această creștere de peste două ori față de luna anterioară arată că o parte semnificativă dintre datoriile restante sunt întârziate de mai mult timp, ceea ce complică și mai mult eforturile autorităților de a-și menține stabilitatea financiară.
### Cauze și implicații pe termen mediu și lung
Experții în domeniu pun această situație pe seama unor factori multipli, printre care întârzieri în colectarea veniturilor bugetare, blocaje legislative sau nevoia unor ajustări ale cheltuielilor în contextul economic actual. De asemenea, sunt avute în vedere dificultățile cu care se confruntă anumite domenii de activitate, precum construcțiile și serviciile publice, unde întârzierile în plata furnizorilor și prestatorilor pot avea repercusiuni majore asupra funcționării unor servicii esențiale.
De asemenea, deficitul crește în contextul unor cheltuieli suplimentare pentru susținerea unor programe sociale, investiții sau pentru acoperirea unor provizioane, ceea ce pune presiune pe cadrul fiscal și generează temeri privind sustenabilitatea fiscal-bugetară în anii următori. În același timp, această creștere accelerează riscul de a deteriora și mai mult ratingul de credit al țării, influențând costurile de finanțare externe.
### Perspective și măsuri de remediere
În condițiile în care din ce în ce mai mulți factori arată epuizarea resurselor bugetare, autoritățile se află sub presiune pentru a veni cu măsuri concrete de eficientizare a colectării veniturilor și de control al cheltuielilor. Guvernul a anunțat recent intenția de a intensifica controalele fiscale și de a implementa măsuri menite să reducă evaziunea, însă până acum efectele acestor inițiative încă lipsesc de pe termen scurt.
În plus, creșterea plăților restante afectează și mediul de afaceri, marile companii fiind nevoite să gestioneze întârzieri în plăți și compensări, ceea ce poate duce la blocaje în lanțurile de aprovizionare și la scăderea încrederii în economie. În consecință, se pune tot mai mult accent pe necesitatea adoptării unor politici fiscale mai solide, dar și pe o gestionare mai responsabilă a resurselor publice, pentru a evita escaladarea acestei probleme.
Pe termen mediu, perspectivele rămân incert, dar creșterea restanțelor reprezintă un semnal clar că guvernul trebuie să acționeze rapid și eficient pentru a stabiliza situația. În lipsa unor măsuri concrete și durabile, riscul de a ajunge într-un cerc vicios, în care datoriile restante alimentate de cheltuieli excesive și reducerea veniturilor devin o problemă structurală, nu poate fi ignorat. Astfel, factorii de decizie trebuie să găsească un echilibru în politica fiscală, pentru a asigura atât plata corectă a obligațiilor, cât și sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice.
