Conform Doctorulzilei.ro: Nutriționista MIHAELA BILIC demitizează ideea unei mese obligatorii dimineața, explicând cum organismul poate arde grăsime în lipsa micului dejun și dezvăluind mecanismele din spatele fastingului intermitent.
Rolul micului dejun în alimentație
Mult timp considerat „cea mai importantă masă a zilei”, micul dejun nu este, conform MIHELEI BILIC, o regulă universală valabilă. Nutriționista subliniază că fiecare individ are un ritm biologic propriu, iar necesarul de nutrienți poate varia semnificativ. Pentru unii, masa de dimineață poate fi esențială, în timp ce pentru alții, omiterea ei poate aduce beneficii.
Această abordare se aliniază cu principiile fastingului intermitent, o practică ce câștigă tot mai multă popularitate. Ideea principală este că, prin alternarea perioadelor de alimentație cu cele de post, corpul intră într-un proces metabolic diferit. Acesta poate stimula arderea grăsimilor și îmbunătăți sensibilitatea la insulină.
Mecanismele organismului în timpul postului
MIHELA BILIC explică faptul că, atunci când nu consumăm alimente timp de câteva ore, organismul apelează la rezervele energetice. Inițial, folosește glicogenul hepatic, stocat pentru a menține nivelul glicemiei. Odată epuizat acest strat, corpul începe să acceseze țesutul adipos.
Procesul de ardere a grăsimilor, cunoscut și sub numele de lipoliză, este declanșat de scăderea nivelului de insulină. Insulina este un hormon eliberat după masă pentru a transporta glucoza din sânge în celule. Când nu mâncăm, nivelul insulinei scade, semnalizând corpului să elibereze acizi grași din celulele adipoase, pe care apoi îi transformă în energie.
Fastingul și beneficiile sale potențiale
Fastingul intermitent, fie că presupune omiterea micului dejun sau alternarea unor ferestre de alimentație restrânse, poate aduce diverse beneficii. Pe lângă stimularea arderii grăsimilor, poate contribui la îmbunătățirea profilului lipidic și la reducerea inflamației. De asemenea, unii cercetători sugerează că poate juca un rol în longevitate și în protejarea împotriva unor boli cronice.
Este important de reținut că practicarea fastingului necesită o anumită adaptare și nu este recomandată tuturor. Persoanele cu afecțiuni medicale preexistente, femeile însărcinate sau care alăptează, precum și copiii și adolescenții ar trebui să evite această practică sau să o aplice doar sub supraveghere medicală strictă. Alegerea tipului de fasting și durata acestuia trebuie personalizată în funcție de nevoile și starea de sănătate a fiecărui individ.
MIHELA BILIC invită la o abordare individualizată a alimentației, subliniind că nu există o rețetă unică valabilă pentru toată lumea. Ascultarea semnalelor corpului și consultarea specialiștilor rămân esențiale în adoptarea unui stil de viață sănătos.
Sursa: Doctorulzilei.ro
